Social

Bătrâni veniţi de la sute de kilometri, etnici maghiari, dar şi dominicani, de Ziua Naţională la Alba Iulia

Mii de persoane au sărbătorit Ziua Naţională a României la Alba Iulia, în „Oraşul Marii Unirii”, printre aceştia regăsindu-se şi oameni care vin în mod constant aici în 1 Decembrie, fie zăpadă şi ger, fie ploaie, aşa cum a fost cazul anul acesta.

O figură aparte printre participanţi a fost un bătrân de 84 de ani, din Timişoara, prezent încă din 1990, an de an, de 1 Decembrie, în “Oraşul Marii Uniri”. Ioan Vornic spune că a fost pentru prima dată la Alba Iulia la Semicentenarul Unirii, la 1 Decembrie 1968. Cu toate că se deplasează greoi, folosindu-se de un cadru, bătrânul a afirmat că a venit singur la Alba Iulia, cu trenul Timişoara-Iaşi.

Tot din judeţul Timiş a venit, dar cu bicicleta, Ştefan Hodi, din satul Ţipari, comuna Coşteiu.

„Sunt prezent pentru a cincisprezecea oară în ultimii optsprezece ani. Sunt dintr-un sat de lângă Lugoj şi am parcurs cu bicicleta 177 de kilometri până la Alba Iulia. Am plecat de-acasă ieri dimineaţă, m-am cazat peste noapte la Orăştie şi azi dimineaţă am plecat, la 6,30, spre Alba Iulia. Vin de plăcere, vin pentru că simt româneşte”, a declarat, pentru Agerpres, Ştefan Hodi, un român de etnie maghiară.

El a spus că este de etnie maghiară, dar este cetăţean român. „În Banat, Ardeal, suntem toate naţiile şi ne înţelegem foarte bine. Asta contează, asta înseamnă Unirea”, a afirmat bărbatul. Întrebat dacă nu i-a fost greu să străbată o asemenea distanţă cu bicicleta pe o ploaie măruntă, Ştefan Hodi a spus că nu, mai ales gândindu-se la efortul pe care l-au făcut cei care au fost prezenţi în 1918 la Alba Iulia. „Nu este un efort, este o dorinţă a mea de a veni. Nu mă uit la vreme”, a mărturisit bărbatul.

Tot român de etnie maghiară este şi Polgar Levente, din Aiud, care a alergat pe traseul care desparte oraşul său natal de Alba Iulia. Dacă în urmă cu doi ani, ultramaratonistul a alergat de unul singur, iar în 2016 i s-a alăturat şi un prieten, angajat la Penitenciarul Aiud, de această dată el a fost însoţit de un grup mult mai mare, de circa 20 de persoane, printre care şi Avram Iancu, bibliotecarul din Petroşani care a parcurs înot, în acest an, întreg cursul fluviului Dunărea, pe un traseu de 2.860 de kilometri. Avram Iancu s-a alăturat grupului pe ultimii kilometri, prin această alergare el reîncepând practic antrenamentele pentru sezonul următor.

„Este pentru a treia oară (când alerg de la Aiud la Alba Iulia de 1 Decembrie – nota red.), de data aceasta nu singur. Am fost însoţit de vreo douăzeci de persoane, printre care şi Szilvassy Valeriu, de la CSM Bucureşti, tot de etnie maghiară. De asemenea, pe ultimii 14 kilometri ni s-a alăturat şi Avram Iancu”, a declarat Polgar Levente.

Tot traseul, până la Sala Unirii, a fost străbătut în trei ore şi zece minute. „Transmit un mesaj de prietenie, de armonie între naţii şi etnii”, a afirmat ultramaratonistul, care consideră că „loc sub soare este pentru toată lumea”. Levi, cum îi spun apropiaţii, a menţionat că a fost plăcut surprins de faptul că oamenii i-au încurajat de pe marginea drumului, iar unii chiar din maşini. Pe parcursul deplasării, membrii grupului au fluturat şi steaguri tricolore.

Un grup aparte de Ziua Naţională a fost şi cel al unor tineri din Republica Dominicană, veniţi în România şi la Alba Iulia la invitaţia unei prietene căsătorite, în Oradea, cu un român. „E foarte frumos. Mi-a plăcut. E prima dată când văd aşa ceva şi mi se pare foarte interesant”, a spus tânăra, pe nume Angelina.

Printre cei prezenţi la festivităţile de la Alba Iulia şi chiar a depus şi o coroană de flori la statuia lui Mihai Viteazul s-a aflat şi un bătrân venit tocmai din Bucovina, mai exact din judeţul Suceava, satul Milişăuţi. „Vin în fiecare an aici. De peste un deceniu, vin de 1 Decembrie”, a spus Lacrea Huţuleac, care, cu lacrimi în ochi, a arătat că românii trebuie să fie uniţi.

Ca şi în alţi ani, la festivităţile de la Alba Iulia şi-au făcut simţită prezenţa şi tineri care au afişat mesaje menite, în opinia acestora, să amintească faptul că ţara nu este întreagă fără Basarabia. „1918, Unirea – 2017, Reunire”, „Unirea, obiectiv naţional” sau „Uniţi sub tricolor” au fost trei dintre mesajele acestora. Ei au cântat, de asemenea, cântece patriotice, momente cu care au atras atenţia şi înainte de începerea defilării militare.

Poate cel mai aşteptat moment din program, ţinând cont de numărul spectatorilor, în număr de câteva mii, defilarea a fost pigmentată şi cu aruncarea de confeti tricolore, din şase tunuri plasate strategic, pe deasupra militarilor.

Un număr mare de oameni a fost şi la tradiţionalul moment al primirii soliilor din cetăţile de scaun de la Sala Unirii, dar şi la aşa-numita masă populară, servită în premieră în curtea unităţii militare. Chiar dacă numărul celor care au aşteptat a fost mare, miile de porţi de varză călită cu ciolan şi de fasole cu cârnat au fost distribuite civilizat, fără a fi înregistrate incidente.

Tarabe cu mâncare au fost amenajate şi în Şanţurile Cetăţii Alba Carolina, unde timp de patru zile se desfăşoară Festivalul Gustului Românesc. Tot în Şanţuri a fost amplasată şi scena pe care au urcat Gaşca Zurli, cunoscuţi interpreţi de folclor, şi unde, în cursul serii, au concertat Compact, Holograf şi Iris.

Festivităţile de la Alba Iulia s-au încheiat cu focuri de artificii şi un spectacol de lasere, care vor marca şi intrarea în Anul Centenar.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.