Social

Retrospectiva anului 2017 în Alba, realizată de Agerpres

Cele mai vechi icoane datate şi rarităţi bibliofile din Transilvania pot fi admirate din acest an de public, odată cu deschiderea la Alba Iulia a Complexului Museikon, în 2017 fiind reinaugurat Palatul Cultural din Blaj, printr-un proiect care a primit premiul Europa Nostra al UE.

În acest an s-a înregistrat şi vizita în premieră a Prinţului Charles, care a vizitat o biserică greco-catolică ctitorită de strămoşi ai familiei sale. O altă vizită de reţinut a fost aceea a unuia din cei mai importanţi cardinali romano-catolici, Leonardo Sandri, Prefectul Congregaţiei pentru Bisericile Orientale, care, la Blaj, le-a transmis credincioşi greco-catolici că Papa Francisc le cunoaşte „dorul arzător” de a-l putea îmbrăţişa pe aceste meleaguri şi că „speră să sosească ziua în care acest dor să se împlinească”.

*** Complexul Museikon, ce adăposteşte peste cinci mii de obiecte, icoane şi cărţi aflate în colecţiile Arhiepiscopiei Ortodoxe de Alba Iulia şi Muzeului Naţional al Unirii (MNU), amenajat cu sprijin norvegian, a fost deschis oficial pentru public în noiembrie. Muzeul a fost amenajat în clădirea care a găzduit primul spital militar din România, una din cele mai vechi construcţii în stil baroc din Alba Iulia, în peretele căreia a fost descoperit, în timpul restaurării, parte din zidul castrului roman Apulum.

Museikon găzduieşte cele mai vechi icoane datate din Transilvania, respectiv din 1539. „Maica Domnului cu Pruncul flancată de prooroci” şi „Sfântul Nicolae cu scene din viaţă” sunt pe locul al doilea în topul celor mai vechi icoane din România şi sunt singurele supravieţuitoare ale unui atelier al Curţii Voievodale din Moldova. Vizitatorii au posibilitatea să vadă la Museikon şi rarităţi bibliofile, cum ar fi singurele file existente pe teritoriul României din cea mai veche carte în limba română păstrată – „Evangheliarul” tipărit la Sibiu.

* Tot în noiembrie a fost reinaugurată, după cinci ani de restaurări, sinagoga din Alba Iulia, prima de zidărie construită în Transilvania în prima jumătate a secolului al XIX-lea. „Reabilitarea a început din 2012. (…). Toate lucrările pe care le vedeţi făcute aici, însemnând renovare, revizie, înlocuire, recondiţionare, obiectele de inventar, au costat în jur de 297.000 de dolari”, a menţionat preşedintele Comunităţii Evreilor din Alba Iulia, Lia Borza. Comunitatea evreiască din Alba Iulia era odinioară cea mai numeroasă din Transilvania, oraşul fiind de altfel, între 1653 şi 1848, singurul din Ardeal în care era permisă legal aşezarea acestora, însă la ora actuală este printre cele mai mici din ţară. La recensământul din 2011, doar douăzeci de persoane s-au declarat evrei în întreg judeţul Alba.

* Supus unei reabilitări cu fonduri de un milion de euro provenite de la Consiliul Judeţean Alba şi Primăria Blaj, Palatul Cultural din „Mica Romă”, inaugurat în 1936 în prezenţa Regelui Carol al II-lea şi avariat grav în urma unei explozii în 1996, a primit premiul Uniunii Europene pentru patrimoniul cultural 2017/Premiile Europa Nostra, cea mai înaltă distincţie din Europa în domeniul patrimoniului. Juriul a apreciat că autorităţile locale au “izbutit cu succes, prin intervenţii minime, să evoce arhitectura pierdută a clădirii istorice aflate în ruină”, iar „prin adăugarea doar a unor funcţiuni şi elemente structurale esenţiale, fără demolări, s-a reuşit valorificarea vestigiilor patrimoniului existent”. Totodată, juriul a consemnat şi a apreciat mult „felul în care clădirea a încurajat o implicare socială vie, precum şi impactul social şi economic pe care aceasta l-a avut asupra comunităţii locale”.

*** Prinţul Charles al Marii Britanii a vizitat, în vara lui 2017, Biserica greco-catolică din Teiuş, monument istoric, construită la sfârşitul secolului al XVI-lea şi ctitorită de Petru Racz şi domniţa Zamfira, strămoşi ai contesei Claudia Rhedey de Kiss Rhede, stră-stră-străbunica Alteţei Sale Regale.

„Promisiunea a fost mai veche ca prinţul Charles să vină să viziteze această biserică. Dânsul este un iubitor de cultură şi monumente istorice. (…) I s-a explicat întreaga istorie a acestei biserici şi s-a arătat binevoitor şi dornic să vadă această biserică. (…). Noi sperăm că o privire mai atentă a Alteţei Sale Regale, o implicare, poate, va ajuta să repunem această biserică în circuitul monumentelor istorice, în sensul că se va reveni cu lucrări de restaurare, atât la acoperiş, cum a fost, atât la pictură, care trebuie restaurată. Dacă la pictură şi tabloul votiv nu se va interveni în următorii ani, pericolul va fi foarte mare de degradare totală”, a declarat preotul paroh Paul Turcu.

* Tot din Marea Britanie a ajuns în Alba şi realizatorul „Wild Carpathia”, Charlie Ottley, care a filmat în Cetatea Alba Carolina pentru un nou documentar, ce va intra în circuitul de difuzare al mai multor televiziuni, precum Travel Channel. “Practic, Alba Iulia va fi parte a unui nou documentar având la bază un amestec de elemente adecvate promovării turistice, etalând cele mai importante atracţii turistice ale oraşului, statice sau dinamice (clădiri sau reenactment) asimilabile Cetăţii Alba Carolina”, a declarat purtătorul de cuvânt al Primăriei Alba Iulia, Mihai Coşer, cel care i-a fost şi ghid lui Charlie Ottley. Jurnalist, scriitor şi prezentator al unor emisiuni de călătorie, Charlie Ottley este autorul unor articole publicate în The Daily Express, Food & Travel Magazine, The Mail.

* Prezent la Blaj, Prefectul Congregaţiei pentru Bisericile Orientale, Cardinalul Leonardo Sandri, a declarat, în cuvântul rostit în faţa a peste o mie de credincioşi greco-catolici, că Papa Francisc le cunoaşte „dorul arzător” de a-l putea îmbrăţişa pe aceste meleaguri şi că „speră să sosească ziua în care acest dor să se împlinească”. „Din Mica Roma, gândurile noastre se îndreaptă spre Cetatea Eternă, Roma, Scaunul urmaşului lui Petru, cel care m-a însărcinat să vă aduc salutul său, încurajarea şi binecuvântarea sa. Sfântul Părinte cunoaşte dorul vostru arzător, de a putea în curând să-l îmbrăţişaţi pe aceste meleaguri şi speră să sosească ziua în care acest dor să se împlinească”, a afirmat Cardinalul Leonardo Sandri în discursul rostit în Catedrala „Sfânta Treime”.

În primăvara acestui an, Papa Francisc a fost invitat, pentru anul viitor, la Blaj, de către Cardinalul Lucian, Arhiepiscopul Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică.

*** În Alba a fost deschis în 2017 şi cel mai mare resort de golf din România, o investiţie privată despre care preşedintele Klaus Iohannis, prezent la inaugurare, a apreciat că este “unică” în ţara noastră şi prin care România „ajunge pe harta golfului mondial”. O investiţie de 15 milioane de euro, noul resort cuprinde cel mai mare teren de golf din România, ce se întinde pe 56 de hectare, cu cel mai lung parcurs din Europa, de 735 de metri, urmând să fie deschis jucătorilor în primăvara anului viitor. Noua facilitate se doreşte a fi o destinaţie de interes şi pentru turiştii străini, distanţa faţă de aeroporturile din Cluj sau din Sibiu fiind de până în două ore.

*** Concernul Daimler a inaugurat o nouă unitate de producţie în oraşul Cugir, o investiţie de 36 de milioane de euro, în urma căreia au fost create 200 de noi locuri de muncă. În noua hală de la Cugir a început producţia în serie a patru modele diferite de roţi planetare pentru cutia în nouă trepte de viteză 9G-Tronic. Aceasta din urmă se produc tot în judeţul Alba, în Sebeş, unde concernul german a finalizat, la începutul anului trecut, o investiţie de 300 de milioane de euro, cu oportunităţi de lucru pentru 500 de noi angajaţi.

*** O avarie tehnică soldată cu poluarea cu steril a râului Arieş s-a produs în primăvară la iazul de decantare Valea Şesei, aparţinând companiei Cupru Min. După ce o sondă a cedat, în Arieş a ajuns o cantitate de 6.000 metri cubi de apă cu steril din iazul de decantare Valea Şesii, principalul iaz în funcţiune al Cupru Min. Iazul, cel mai mare de acest fel din ţară, se întinde pe 130 de hectare şi cuprinde zeci de milioane de tone de steril supuse unui fenomen de leşiere. Compania a fost amendată cu 100.000 de lei de Garda de Mediu, în urma poluării, pentru nerespectarea condiţiilor din autorizaţia de mediu.

*** Un avion de agrement de mici dimensiuni a aterizat forţat, în octombrie, la Vinţu de Jos, în câmp deschis. Avionul nu era înmatriculat sau înregistrat. Pilotul, un om de afaceri din Alba Iulia, le-a relatat primelor persoane care au ajuns la locul incidentului că l-ar fi „întors nişte rafale de vânt”. Starea pilotului, iniţial conştient, s-a înrăutăţit la scurt timp, fiind nevoie de stabilizarea sa înainte de a fi preluat şi transportat cu un elicopter SMURD la Târgu Mureş. Din cauza politraumatismelor suferite, omul de afaceri a decedat o zi mai târziu. Pasionat de zboruri de agrement, acesta a mai avut la activ o aterizare forţată, în 2013, când a suferit o fractură la antebraţul stâng.

* În 2017 a continuat la Curtea de Apel Alba Iulia dosarul Battyaneum, proces în care avocaţii apelează inclusiv la probe vechi de 200 de ani. Pe rolul CA Alba Iulia se află dosarul în care Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia solicită anularea deciziei prin care Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobiliare care au aparţinut cultelor religioase din România a respins cererea acesteia de retrocedare a imobilului Bibliotecii Batthyaneum, precum şi a bunurilor mobile, pe motiv că aceasta nu a făcut dovada dreptului de proprietate asupra clădirii la data preluării acesteia de către statul român. Donate Provinciei Transilvania şi Bisericii de episcopul Batthyany Ignac, în 1798, împreună cu clădirea şi terenul aferente, Biblioteca şi Institutul astronomic Batthyaneum au fost gândite de donator ca structuri cu un caracter public. După Marea Unire din 1918, Institutul astronomic şi Biblioteca au rămas, până la naţionalizarea din 1949, în administrarea Episcopiei Romano-Catolice de Alba Iulia, fiind scutite de impozite şi de alte obligaţii financiare de către Statul Român. Din 1961, Batthyaneum a devenit filială a Bibliotecii Centrale de Stat, actuala Bibliotecă Naţională a României.

* Tot în acest an, o parte din colecţia Bibliotecii Batthyaneum (manuscrise medievale şi incunabule) a devenit accesibilă online. Batthyaneum, care funcţionează din 1794 în fosta biserică trinitariană din Alba Iulia, deţine cea mai valoroasă colecţie de manuscrise medievale occidentale de pe teritoriul României, respectiv peste 80% dintre acestea. Aici se află şi cel mai vechi manuscris de acest gen, Codex Aureus, realizat între 805 şi 810, cunoscut şi sub numele de Evangheliarul de la Lorch. Prima jumătate a Codex-ului a ajuns la Alba Iulia în 1786, iar cea de-a doua se află la Biblioteca Vaticanului. Coperţile originale se găsesc la muzee din Londra şi Roma. Tot la Alba Iulia se află şi cea mai mare colecţie de incunabule, cărţi editate în a doua jumătate a secolului al XV-lea în Europa, în faza de început a tiparului, cu peste 600 de exemplare, adică circa 70% din totalul celor aflate pe teritoriul României.

* Interiorul Cetăţii Alba Carolina, unde se află şi Batthyaneum, a fost înconjurat de 1 martie cu un şnur de mărţişor gigantic, în lungime de aproape 3.000 de metri, acesta fiind împletit de copii din centre de plasament din judeţul Alba, precum şi de voluntari şi localnici din Alba Iulia. Ideea acestui eveniment, “Cetatea din din Alba Iulia cuprinde mărţişorul”, a venit, potrivit organizatorilor, din dorinţa de a-i implica pe copiii din diverse centre de plasament din judeţ în viaţa socială şi culturală a oraşului Alba Iulia. Potrivit organizatorilor, a fost cel mai lung şnur de mărţişor care a înconjurat o cetate.

*** Cel mai mare flashmob realizat de copii în România a avut loc tot în Cetatea Alba Carolina, de 1 iunie. Aproape 1.500 de copii din aşezămintele sociale şi centrele educaţionale coordonate de Arhiepiscopia Ortodoxă de Alba Iulia, din Alba şi Mureş, au realizat, sub genericul „Dansul Bucuriei”, cel mai mare flashmob făcut de copii în România, precum şi o mare inimă tricoloră.

* Primarul comunei cu cea mai mare rată de absorbţie a fondurilor europene din România a fost exclus la începutul anului din PSD, contestaţia sa nefiind luată în discuţie nici la aproape un an de la depunerea ei de către Gheorghe Damian. Imediat după ce a fost exclus din PSD, Damian a spus că nu doreşte să fie scos „pe uşa din spate” a unui partid din care a făcut parte 17 ani şi de care este „legat sufleteşte” şi că, în consecinţă, va ataca decizia Comitetului Executiv Judeţean Alba. Cel mai longeviv primar social-democrat din Alba, Damian se află la al V-lea mandat consecutiv de primar, fiind reales în vara anului trecut cu 85%.

*** Plecat din ţară de şapte ani şi dat în urmărire internaţională, cel mai cunoscut interlop din judeţul Alba, Raul Rus, zis Pricu, condamnat definitiv la 5 ani şi 6 luni închisoare, a fost reţinut la intrarea în ţară, la două zile după ce a postat pe o reţea de socializare că este „sătul” să tot fugă şi să nu fie prins. În consecinţă, el a anunţat pe FB că se întoarce în ţară, unde a fost pusă în executare decizia instanţei.

* Tot o instanţă din Alba l-a condamnat, la 25 de ani de închisoare şi o amendă de 50.000 de lei, în urma contopirii pedepselor aplicate acestuia în trei ţări – România, Spania şi Italia, pe Ioan Clămparu, considerat unul dintre cei mai periculoşi traficanţi de fiinţe umane. Anchetatorii au susţinut că reţeaua pe care Clămparu a iniţiat-o a avut ca model modul de acţiune, regulile şi pedepsele utilizate în cadrul Camorrei italiene.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.