Social

Liderii răscoalei ţărănești din 1784, comemorați la Alba Iulia

Liderii răscoalei ţărăneşti din Transilvania din 1784, Horea, Cloşca şi Crişan, au fost comemoraţi miercuri, la Alba Iulia, la 233 de ani de la supliciul din 28 februarie 1785, când primii doi au fost traşi pe roată.

Festivităţile au debutat la Obeliscul lui Horea, Cloşca şi Crişan, monument ridicat în 1937, la iniţiativa ASTRA şi prin contribuţia populaţiei, fiind depuse coroane de flori de către reprezentanţi ai autorităţilor judeţene şi locale. De asemenea, doi istorici au evocat momentul din 28 februarie 1785.

Ceremonialul militar-religios s-a repetat la monumentul de pe Dealul Furcilor, în locul în care s-a presupus că au fost traşi pe roată cei doi. Se pare că monumentul care a fost ridicat în 1926 pe Dealul Furcilor nu ar fi amplasat exact în locul unde a avut loc supliciul, ci undeva la câteva sute de metri distanţă.

La festivităţi au asistat militari, elevi ai Colegiului Militar Naţional „Mihai Viteazul”, reprezentanţi ai Instituţiei Prefectului şi Consiliului Judeţean Alba, Primăriei Alba Iulia etc.

Doi dintre liderii Răscoalei, Horea, pe numele său Ursu Nicola, şi Cloşca, Ioan Oargă pe numele real, au fost prinşi la 27 decembrie 1784. Moţii care au contribuit la prinderea celor doi au fost recompensaţi cu 600 de ducaţi şi au fost declaraţi ţărani liberi, favoare acordată şi urmaşilor lor, urmând să fie eliberaţi, din ordinul împăratului, de toate obligaţiilor lor domeniale. Cei doi au fost duşi, sub escortă, la Alba Iulia, unde au fost închişi separat, iar două luni mai târziu, Horea, care avea 54 de ani, şi Cloşca, de 37 de ani, au fost traşi pe roată.

Documentele vremii spun că, în dimineaţa de 28 februarie, o zi de luni, cei doi lideri ai răscoalei au fost duşi la locul execuţiei, urcaţi în câte un car şi însoţiţi de un escadron de cavalerie din Toscana şi de 300 de pedestraşi. În afară de nobilime şi de oamenii de seamă din comitat, au fost aduşi să privească execuţia lui Horea şi Cloşca câte trei bătrâni şi câte trei tineri din fiecare sat din cele patru comitate în care s-a desfăşurat răscoala.

Potrivit sentinţei, celor doi trebuia să li se frângă cu roata toate membrele, iar corpurile să fie tăiate în patru. „Capul şi părţile corpului să le fie duse să se pună pe roate pe lângă diferite drumuri, anume în comunele unde au săvârşit cruzimile cele mai scelerate, iar inimile şi intestinele lor să fie îngropate la locul supliciului”, se arăta în sentinţă.

Al treilea lider al răscoalei, Crişan, care avea 52 de ani, prins ceva mai târziu, în 29 ianuarie, s-a spânzurat, în 13 februarie 1785, cu sfoara sau cureaua de la opincă. O variantă ar fi şi aceea că s-ar fi sugrumat cu tivitura cămăşii şi cu o piatră. Şi corpul său a fost despicat în patru, procedându-se la răspândirea bucăţilor în mai multe sate.

Răscoala de la 1784 a fost una dintre cele mai mari mişcări sociale de la sfârşitul veacului al XVIII-lea din Europa.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.