Administrație

Unde și-a pierdut turcul capul. Doi ani de neglijență la porțile cetății

Două elemente sculpturale, reprezentând un cap de soldat turc şi un glob, care au căzut în 2016 de pe două din Porţile cetăţii din Alba Iulia, respectiv de pe Poarta a III-a, cea mai impunătoare, şi Poarta a II-a, reconstituită în urmă cu mai puţin de un deceniu, nu au fost nici până la această dată amplasate la loc.

Poarta a III-a, probabil cel mai fotografiat monument al Cetăţii Alba Carolina şi locul în care turiştii aleg, de obicei, să facă cele mai multe fotografii individuale şi de grup, şi-a pierdut unul din elementele sculpturale în urmă cu mai bine de doi ani. Din fericire, nimeni nu a fost rănit atunci când „un cap de turc” s-a desprins de pe Poartă, de la o înălţime de câţiva metri, şi a căzut în gol.

O situaţie asemănătoare se înregistrează şi la Poarta a II-a, unde, tot în urmă cu doi ani, un glob de pe un stâlp lateral s-a desprins, fără ca acesta să mai fie amplasat la locul său până acum.

Contactaţi de Agerpres, reprezentanţi ai Primăriei Alba Iulia au declarat, marţi, că autorităţile locale îşi asumă „această întârziere” a reamplasării celor două elemente sculpturale. „Ne asumăm răspunderea”, au declarat aceştia.

Potrivit acestora, s-a mizat pe faptul că repunerea celor două elemente ar fi putut fi executată în cadrul unui proiect depus pentru finanţare la Ministerul Culturii, ce viza, printre altele, curăţarea porţilor. „A fost respinsă finanţarea. O să o facem noi, în regie proprie, cât de curând”, au susţinut aceştia.

Cea mai mare şi mai bine conservată cetate de tip Vauban din Europa, fortificaţia bastionară din Alba Iulia a fost ridicată în timpul Imperiului Habsburgic, între 1714 şi 1738, după un plan al arhitectului italian Giovanni Morando Visconti. Aceasta ar fi trebuit să devină principala fortificaţie a Transilvaniei, fiind construită după cele mai noi metode de fortificare ale vremii, inspirată de sistemele concepute de mareşalul Vauban, arhitect militar francez.

Fortificaţia avea rol atât în sistemul de apărare împotriva turcilor, cât şi de consolidare a puterii habsburgice în teritoriile ocupate. Cetatea bastionară, apărată de trei sisteme de fortificaţii, are forma unui heptagon neregulat, cele şapte bastioane conferindu-i o imagine stelată.

Intrarea în cetate se făcea prin şase porţi, decorate cu statui şi reliefuri. Trei dintre porţi erau spre oraş, iar celelalte trei erau spre câmpul de instrucţie. Din cele şase porţi, adevărate monumente de arhitectură în cadrul ansamblului de construcţii defensive ale fortificaţiilor militare din cetate, s-au mai păstrat în forma iniţială doar porţile I, III şi IV, iar din poarta a II-a s-au conservat doar stâlpii laterali.

Cea mai impunătoare din cele şase porţi, Poarta a III-a, a fost redată circuitului turistic după mai bine de un deceniu de la demararea, în 1998, a lucrărilor de restaurare, care au costat peste 3,3 milioane de lei, bani acordaţi de la bugetul Ministerului Culturii.

Situată între bastioanele Sf. Eugeniu de Savoia şi Sf. Capistrano, asigurând intrarea în fortăreaţa propriu zisă, Poarta a III-a este susţinută de patru piloni şi opt pilaştri angajaţi ce susţin prin arcuri puternice bolţile deasupra cărora se ridică postamentul statuii ecvestre al lui Carol al VI-lea, împăratul austriac în timpul căruia s-a ridicat cetatea.

În 2009, a fost reconstituită Poarta a II-a, amplasată pe cea de-a doua linie de apărare, în capătul de sus al unui culoar construit în rampă. Distrusă în perioada interbelică, în 1937, în timpul lucrărilor de ridicare a Obeliscului lui Horea, Cloşca şi Crişan, din Poarta a II-a se mai păstrau doar parte din stâlpii laterali şi câteva balamale. Ea a fost reconstituită pe baza fotografiilor-document şi a schiţelor păstrate la Viena. În ceea ce priveşte decoraţiunile, respectiv cei doi atlanţi şi leii de pe coronament, au fost folosite chiar statuile originale, păstrate în tot acest răstimp la Muzeul Naţional al Unirii şi în curtea unei unităţi militare din apropiere.

„Traseul Porţilor Cetăţii” este cel mai important traseu turistic, iar datorită amplasării acestora pe o singură axă, de la est la vest, asigură un acces uşor şi cursiv.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.