Politică

Markó Béla: Maghiarii din Transilvania trebuie să-și păstreze independenţa atât față de Bucureşti, cât și faţă de Budapesta

Markó Béla, fost lider UDMR (fotografie de arhivă)

În opinia lui Markó Béla, maghiarii din Transilvania trebuie să-şi păstreze independenţa atât faţă de Bucureşti, cât şi faţă de Budapesta, informează MTI. Fostul preşedinte al UDMR a ţinut o prelegere vineri la Zetea (jud. Harghita), în cadrul taberei de vară organizate de UDMR şi de organizaţiile de tineret care colaborează cu Uniunea, adunate sub umbrela Consfătuirii Tinerilor Maghiari din Transilvania (Miért).

MarkóBéla, retras din viaţa politică activă de doi ani, a citat din manifestul „Kiáltó szó” publicat în 1921 de Károly Kós, scriitor, arhitect şi politician maghiar, în care s-a enunţat că Transilvania este o entitate distinctivă, astfel şi pentru situaţia maghiarilor transilvăneni trebuie găsite soluţii distinctive, iar
maghiarii din România trebuie să-şi organizeze o viaţă socială independentă.

„Trebuie să ne integrăm în aşa fel în diferitele sisteme ale ţării (România), încât să ne construim şi să operăm şi un sistem instituţional propriu. Acesta este modul în care trebuie să ne îndreptăm în direcţia transilvanismului, prin urmare, către o politică centrată către Transilvania, una care să asigure un rol distinctiv Transilvaniei”, a spus politicianul maghiar.

Potrivit lui Markó Béla, un alt principiu important al acestei politici distinctive este aceea că maghiarii transilvăneni trebuie să-şi păstreze unitatea şi independenţa faţă de politica românească, precum şi faţă de politica ţării-mamă.

În opinia fostului lider maghiar, UDMR a reuşit promoveze spiritul celor proclamate de Kós Károly atât în privinţa formulării dorinţei de unitate, cât şi în cazul exprimării dorinţei de autonomie, în viaţa publică maghiară din Transilvania existând dispute doar cu privire la diferitele forme de autonomie.

Markó Béla a mai spus că preşedintele României, Klaus Iohannis oferă o alternativă pentru politica de tip transilvănean, întrucât în opinia sa, „suntem, de fapt, români cu toţii, şi în cadrul acesta suntem diferiţi”. În opinia lui Markó, această abordare este una inacceptabilă pentru comunitatea maghiară.

Referindu-se la Centenarul Marii Uniri, a afirmat că au trecut o sută de ani, dar situaţia Transilvaniei rămâne în continuare nerezolvată. „Maghiarii sunt mai puţini, dar suntem încă destul de mulţi ca situaţia noastră să necesite a soluţie de rezolvare”, a spus politicianul.

Potrivit lui Markó Béla, o altă alternativă greşită a transilvanismului este „proasta oportunitate a integrării în Ungaria”, care, după părerea sa, poate să aibă originea în interpretarea necorespunzătoare a unităţii naţionale. „Mulţi cred că noi trebuie să ne integrăm în sistemul educaţional şi cultural din Ungaria. Trebuie să fim conectaţi cu acesta, dar nu trebuie să ne integrăm. Trebuie să ne imaginăm această unificarea naţională maghiară în aşa fel, încât din punct de vedere politic şi cultural să ne păstrăm independenţa”, a conchis Markó Béla, în prezent şeful Fundaţiei Academice Károly Kós.

Transilvanismul este un curent apărut pentru prima dată la sfârşitul secolului al XIX-lea mai întâi în literatură, iar după Trianon şi în politică. Acesta face referire la particularităţile Transilvaniei şi schiţează o cale transilvăneană independentă pentru maghiarii din regiune.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.