Social

Cine sunt luptătorii anticomuniști împușcați de Securitate în comuna Bistra în 1949

În contextul Anului Centenar – împlinirea a 100 de ani de la Actul istoric de la 1 decembrie 1918 care a consfințit unirea Transilvaniei cu România – în Cetatea Marii Uniri se vor întâmpla mai multe evenimente culturale, sociale, patriotice. În acest sens, la data de 23 august 2018 va avea loc înhumarea solemnă a rămășițelor pământești ale unor partizani uciși prin împușcare de către trupele de Securitate fidele regimului stalinist instaurat în România dupa al doilea război mondial.

Evenimentul, organizat de către Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Romanesc (IICMER) în colaborare cu Primăria Alba-Iulia, Arhiepiscopia Ortodoxă Română de Alba-Iulia și alte instituții, va avea loc pe Platoul Romanilor, înhumarea făcându-se într-un monument special construit pentru acest moment festiv.

Subiectul este sensibil pentru comuna noastră întrucât, printre alte oseminte, vor fi reînhumate osemintele a cinci partizani uciși pe teritoriul comunei Bistra la data de 4 martie 1949, în locul numit Groși, loc aflat la cota 1200 m, la 16 km nord-est de centrul Comunei Bistra și la aprox. 7 km sud-est de vârful Muntele Mare:

Cigmăian Ioan, 41 ani,
Deceanu Petru, 23 ani,
Maier Iosif, 44 ani,
Maier Ida Elena, 41 ani (soția lui Maier Iosif),
Mitrofan Lucian, 20 ani.

Puțină istorie

Acești luptători anticomuniști se aflau la acea dată în tabăra organizată de eroul-maior Dabija Nicolae, conducătorul Frontului Apărării Naționale, la locul Groși, unde urmau să depună un jurământ de credință și apoi să continue lupta anticomunistă. La începutul lunii martie 1949 în tabara maiorului Dabija se aflau aprox. 25 de persoane care construiseră o cabană și un bordei semiîngropat, acoperit cu grinzi de lemn rotund și glii de pământ. De existența grupului anticomunist au aflat autoritățile locale, care au întreprins măsuri dure de anihilare a partizanilor.

Folosind presiuni și șantaje asupra populației, Securitatea află locația taberei de la Ihut Avram, localnic din Bistra, care a fost arestat și torturat în acest scop.

În dimineața zilei de 4 martie, la locul taberei s-au deplasat două plutoane din cadrul Batalionului 7 Securitate Florești-Cluj, alcătuite din aprox. 80 de soldați în termen, ofițeri, subofițeri, dar și cadre operative din cadrul Serviciului Județean pentru Securitatea Poporului Turda. Între orele 6.30-8.30 tabăra a fost împresurată și atacată cu puternice rafale de focuri, folosindu-se muniție de război. Din rândurile Securității au rezultat trei morți și șase răniți, iar din tabăra partizanilor cele cinci victime de mai sus. Restul partizanilor, inclusiv maiorul Dabija, au reușit să spargă încercuirea și să fugă, dar toți au fost arestati ulterior și unii uciși iar altii condamnați la ani grei de pușcărie.

Eroul Nicolae Dabija a fost capturat, în urma trădării unor localnici, în satul Garde, comuna Bistra, la 22 martie 1949, condamnat la moarte ș executat la Sibiu, la data de 28 octombrie 1949.

Biografiile persoanelor ucise și îngropate la Groși

Cigmăian Ioan. Născut la 9 septembrie 1908 în satul Gelmar, oraș Geoagiu, jud. Hunedoara. Părinții săi au fost Cigmăian Nicolae și Mocsa Elena, țărani din Gelmar care au avut împreună trei copii, două fete, Fica și Maria, și pe Ioan. Acesta s-a căsătorit la 3 februarie 1928 cu Rus Marc Sabina din Gelmar, de care a divorțat în 17 octombrie 1947, având împreună un copil, Aurel, care este decedat. Cei care l-au cunoscut spun că preocuparea principală a lui Cigmăian Ioan a fost comerțul cu animale. După divorț a locuit împreună cu Adămuț Sabina în localitatea Șibot din jud. Alba. Aici a fost arestat pentru activitate legionară și pentru propagandă împotriva regimului comunist, fiind închis în arestul Securității din Cugir de unde a reușit să evadeze. Împreună cu alte persoane a plecat în munți și s-a alăturat grupării maiorului Dabija.

Decean Petru. Născut la 17 august 1926 în comuna Mihalț, jud. Alba. Părinții săi au fost Decean Florian și Mârza Maria, care erau țărani mijlocași. Aceștia au avut împreună trei copii, două fete, Ana și Maria, Petru fiind singurul băiat. Acesta urmează Școala primară de patru clase în satul natal, după care, în 1937, intră la Liceul confesional Sf. Vasile din Blaj pe care îl absolvă cu bacalaureat în anul 1945. În cursul liceului devine membru în organizația de tineret a Partidului Național Țărănesc. Din toamna lui 1945 urmează cursurile Facultății de Drept din Cluj. Aici, datorită frecventelor participări la manifestațiile studențești cu caracter politic anticomunist intră în atenția Siguranței, care l-a reținut și interogat în mai multe rânduri. Această situație l-a determinat ca în al doilea an de studii să se transfere la Facultatea de Drept din București, unde devine un membru marcant în cadrul organizației tineretului național-țărănist alături de Corneliu Coposu. A lucrat și ca secretar într-un cabinet de avocatură, iar în anumite împrejurări a fost una dintre gărzile de corp ale lui Iuliu Maniu. Datorită activității politice desfășurate a inceput să fie urmărit, iar pentru a evita arestarea, din a doua jumătate a anului 1947 s-a văzut obligat să nu mai poată frecventa cursurile facultății și să rămână ascuns în capitală, schimbând mereu locuințele. La sfârșitul anului 1948 a decis să treacă la lupta armată împotriva regimului comunist, alăturându-se membrilor din organizația Frontul Apărării Naționale.

Maier Iosif și Maier Ida Elena. Maier Iosif s-a născut în 19 martie 1905 la Blaj, jud. Alba, părinții săi fiind Maier Emeric și Buni Olivia. De profesie era mecanic, iar după unele surse a lucrat la CFR. Avea stagiul militar satisfăcut și gradul de sergent în rezervă. În 8 iulie 1929 s-a căsătorit cu Topfner Ida Elena din Teiuș, jud. Alba, născută în București la 18 februarie 1908, care era fiica lui Topfner Mihail și a lui Câmpean Elena. După căsătorie, soții Maier au locuit în localitatea Teiuș. Au fost implicați în rezistența anticomunistă, acordând sprijin membrilor unor organizații din zona Munților Apuseni care se opuneau regimului. Pentru a evita iminenta arestare, și-au părăsit domiciliul și sau refugiat în munți, alăturându-se maiorului Dabija.

Mitrofan Lucian. Născut în 7 februarie 1929 la Alba Iulia. Părinții săi au fost Mitrofan Ioan și Boancheș Ioana, amândoi fiind țărani originari din satul Hăpria, jud. Alba. Aceștia au avut împreună șapte copii, toți băieți, Lucian fiind al cincilea născut. A absolvit școala primară de patru clase și mai târziu s-a calificat la locul de muncă în meseria de vulcanizator la un atelier din Alba Iulia. Nu a fost căsătorit. A fost membru activ în organizația de tineret a Partidului Național Țărănesc, motiv pentru care, fiind urmărit de autorități, în februarie 1948 a fost nevoit să plece de acasă și să stea ascuns pe la diverse cunoștințe. În vara anului 1948 a fost arestat și anchetat în două rânduri de Siguranța din Alba Iulia, însă în cele din urmă a plecat în munți și a devenit partizan.

Epilog

Este de datoria noastra, a generațiilor tinere, să prețuim exemplul acestor luptători care au intuit și înțeles pericolul pe care îl aducea Țării noastre instituirea unui regim criminal și dușmănos. Este de datoria noastră să arătăm și celor mai tineri imaginile acestor eroi care au preferat să moară decât să fie robi în țara lor. Este de datoria noastra să sădim în inimile tinerilor noltri constiinșa adevpratelor valori, care s-au jertfit pentru ca noi să fim astăzi liberi!

Notă

Osemintele celor cinci eroi au fost gasite de echipa de arheologi si istorici de la IICMER (Cosmin Budeanca, Horatiu Groza, Paul Scrobota, Marius Oprea, Gheorghe Petrov, Gabriel Rustoiu, Constantin Vasilescu)in colaborare cu Muzeul National de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Unirii Alba-Iulia, Muzeul de Istorie și Științele Naturii Aiud, Muzeul de Istorie Turda și Primăria Bistra. Activitățile privind deshumarea și recuperarea rămășițelor pământești ale victimelor s-au desfășurat în prezența reprezentanților Parchetului Militar și ai altor instituții ale Statului Roman, în perioada 31 august 2015 – 03 septembrie 2015.

Articolul a fost scris de Pr. Ilie-George Grecu

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.