Social

Parastas de pomenire pentru Mihai Viteazul, la 417 ani de la asasinarea voievodului

Voievodul Mihai Viteazul a fost comemorat joi, la 417 ani de la asasinarea sa, la Alba Iulia, în biserica ridicată pe locul unde a fost Catedrala edificată de el pentru Mitropolia Bălgradului şi unde, de asemenea, potrivit unor cronicari, ar fi fost înmormântat trupul acestuia.

Parastasul de pomenire a fost oficiat, în prezenţa a zeci de credincioşi, de Arhiepiscopul de Alba Iulia, Irineu, alături de un sobor de preoţi.

„Mihai Viteazul a fost un diplomat de elită, un ilustru comandant de oşti şi un bun creştin, care şi-a pus spada în slujba credinţei”, a afirmat Arhiepiscopul Irineu.

Înaltul ierarh a amintit de rolul acestuia de „apărător neînfricat al Creştinătăţii împotriva Semilunei islamice”, fiind „foarte preţuit” de Papa Clement al II-lea, împăratul Rudolf al II-lea şi regii Filip al II-lea şi Henric al IV-lea

„Este erou al creştinătăţii, martir al neamului românesc, apărător sl credinţei şi al gliei străbune. Fie ca slujirea lui naţională şi bisericească să inspire întotdeauna pe fiii şi fiicele neamului nostru românesc”, a mai spus Arhiepiscopul Irineu.

La rândul său, preotul paroh al Bisericii Memoriale „Mihai Viteazul”, Florin Botezan, a afirmat că voievodul a fost cel care „a unit pentru prima data ţările române şi, de aceea, pomenirea lui are o semnificaţie aparte în acest an al Centenarului Marii Uniri”.

Mihai Viteazul a fost ucis în 9 august 1601 de către un grup de mercenari valoni în tabăra de la Câmpia Turzii. Capul său a fost dus în Ţara Românească de către unul dintre căpitanii săi şi înmormântat de Radu Buzescu la Mânăstirea Dealu, lângă Târgovişte. În ceea ce priveşte trupul său există cronici în care se susţine că a fost îngropat la Alba Iulia, o altă variantă fiind aceea că a fost ales un loc rămas necunoscut.

Voievodul a intrat în Alba Iulia la 1 noiembrie 1599, unde s-a proclamat „Domn din mila lui Dumnezeu al Ţării Româneşti şi al Ardealului”. Aici, a pus bazele uneia dintre cele mai importante instituţii culturale româneşti din Transilvania, Mitropolia Bălgradului, iar într-un timp foarte scurt a reuşit să construiască o nouă catedrală. Un secol mai târziu, ea a a fost demolată de către austrieci.

Între 1988 şi 1992, pe locul în care s-a aflat aceasta a fost ridicată o biserică de lemn, care are două hramuri, „Sfânta Treime”, la fel ca vechea catedrală, şi „Sfântul Siluan Athonitul”.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*