Național

„Erori” de 90 mil. € pentru două loturi din Autostrada Sebeș-Turda. Greșelile în managementul drumurilor, o „afacere” bănoasă

Firmele de construcții de drumuri și autostrăzi cer Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere din România (CNAIR) plăți suplimentare de aproape 600 milioane euro.

Mici sau mari, regi români ai asfaltului sau multinaționale străine, toate companiile au formulat în 2018 pretenții financiare substanțiale față de CNAIR. Cauzele? Cele mai diverse. De la modificări legislative privind salariul minim, la absența unor defrișări, a autorizațiilor necesare de construire. Ploile puternice au fost deasemenea invocate de către constructori pentru a cere un ban în plus.

CNAIR trebuie să se apere în fața unor pretenții ale constructorilor în sumă totală de 600 de milioane de euro, potrivit datelor consultate de Digi24.ro.

În domeniul autostrăzilor (fără a socoti drumurile naționale) pretențiile constructorilor totalizează 846,84 milioane lei și 3,5 milioane de euro. Acestea sunt sumele cerute de constructori, într-o primă fază, când pretențiile lor sunt avizate de către un așa zis inginer al lucrării (consultant). Dacă statul refuză pretențiile, acestea sunt analizate de către o Comisie de Adjudecare a Disputelor (CAD, în limbajul FIDIC al Federației Inginerilor în Consultanță).

De regulă însă odată ajunsă în fața CAD statul pierde și devine bun de plată, dacă nu contestă decizia într-o instanță de judecată.

Care sunt cele mai mari pretenții pe partea de autostrăzi?

Datele furnizate menționează o revendicare de nu mai puțin de 114,55 milioane lei din partea companiei austriece PORR pentru al patrulea lot de autostradă dintre Sebeș și Turda (17 kilometri, deschiși în 2018). Cauzele sunt: lipsa posesiei șantierului, lipsa certificatelor de descărcare arheologică, revizuirea acordului de mediu, lucrări suplimentare, majorarea scrisorii de garanție etc.

Aceeași firmă are o altă solicitare, cifrată la 65 milioane lei. Un total de 180 de milioane lei, adică nu mai puțin de 38% din contractul semnat cu această firmă (470 milioane lei, fără TVA).

Orice element poate sta la baza unei pretenții de plată suplimentară. Spre exemplu, asocierea firmelor Teloxim, Comsa, Aldesa a cerut un plus de 6,05 milioane de lei printre altele și pentru „condiții climaterice adverse speciale” sau „întârzieri la tăierea copacilor”. Condițiile climaterice speciale sunt invocate și de alte firme pentru a mai cere un ban.

O revendicare „gigant” a fost cea a firmei Impresa Pizzarotti care în cazul lotului 1 din Sebeș Turda a cerut o suplimentare a contractului de 237 milioane lei în contul unei subclauze „vestigii și muniții”, erori în cerințele beneficiarului, relocare utilități suplimentare, costuri suplimentare din cauza siturilor arheologice etc.

Firmele cer prelungiri de termene de un an

Uneori pretențiile îmbracă forma prelungirilor de termene. În cazul lotului 3 din Sebeș Turda, aflat în construire la firma italiană Tirrena Scavi, CAD a dat dreptul la o prelungire a contractului de aproape un an, respectiv 357 de zile.

Pretențiile sunt formulate și de regii români ai asfaltului, nefiind doar apanajul străinilor. Pe lotul 4 din autostrada Lugoj – Deva, firma Spedition UMB, deținută de Dorinel Umbrărescu, a cerut o suplimentare de 29 de milioane de lei ca urmare a unor circumstanțe care nu pot fi puse în seama antreprenorului. Firma cere și extensie de timp de 400 de zile calendaristice.

Multe revendicări sunt formulate de către firma italiană Astaldi. În cazul contractului pentru podul de peste Dunăre de la Brăila, Astaldi a emis nu mai puțin de 16 revendicări în condițiile în care numărul acestora era 10 în vara anului trecut.

Sunt normale aceste revendicări?

Valul de pretenții formulate de firmele de contrucții lasă impresia unei adevărate industrii menite să aducă profituri frumoase atât constructorilor, cât și firmelor sau specialiștilor în formularea și managementul pretențiilor. Acestea depășesc deseori profiturile declarate la licitații. Un pachet de pretenții acceptate de CAD poate aduce mai mulți bani decât lucrarea propriu-zisă.

Dar cine este vinovat pe această situație?

Totul pare a fi o combinație de management prost al proiectului, proceduri administrative eronate sau întârziate, nesatisfacerea obligațiilor ce revin statului în relația cu firmele de construcții.

Ionuţ Ciurea, vice-preşedinte Asociaţia Pro Infrastructura spune că „statul este principalul vinovat, dar nici constructorii nu sunt sfinţi”, potrivit jurnaliștii.ro.

„Principalele motive din spatele acestor decizii sunt pregătirea proastă a proiectelor şi incapacitatea administrativă a statului român. De asemenea, trebuie să subliniem incompentenţa instituţiilor implicate în construcţia de drumuri şi autostrăzi: CNAIR, CFR, Finanţe, Mediu. Expropierile nu sunt făcute la timp, iar constructorii acumulează costuri suplimentare pentru că, de cele mai multe ori, nu pot intra efectiv cu utilajele.Statul nu este capabil să facă cum trebuie studiile de fezabilitate şi organizează licitaţii fără acordul de mediu. Dacă nu vrem claim-uri, trebuie să avem studii de fezabilitate foarte bine făcute şi totodată să nu mai facem licitaţii pe genunchi. Este firesc să avem probleme cu constructorii şi aceştia să câştige la Curtea de Arbitraj. De exemplu, pe Lugoj-Deva, constructorii erau în teren fără a avea acordul de mediu şi mai sunt probleme cu tunelurile pentru urşi. Acum, nu se mai lucrează fără autorizaţie de construcţie fiindcă este caz penal”, spune el.

Dosarul daunelor plătite contructorilor pare a fi o adevărată piatră de moară în contractele de infrastructură. Problema este trecută cu vederea de către Guvern. Suma cerută de constructori suplimentar de la CNAIR valorilor contractuale, respectiv 510 milioane de euro, este una importantă dacă ne gândim că în 2018 statul a dat CNAIR pentru investiții mai puțini bani, adică 1,79 miliarde lei (aproape 400 de milioane de euro).

Cu 510 de milioane de euro, plătiți constructorilor dacă acestora li se va da dreptate, s-ar putea construi jumătate din autostrada Comarnic – Predeal.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.