Administrație

În responsabilitatea cui cade clarificarea juridică a proprietății cetăților dacice?

Daniel Breaz (stânga) – fotografie de arhivă

Ministrul Culturii, Daniel Breaz, a susţinut, sâmbătă, la Alba Iulia, că ţine de autorităţile locale şi judeţene din Hunedoara şi Alba să fie clarificat statutul juridic al proprietăţii cetăţilor dacice aflate pe lista UNESCO, iar ministerul poate doar să ofere consultanţă.

„Problema este locală. E vorba de proprietate, de parte cadastrală, de intabulare, diverse tipuri de proprietate. Am discutat, problema este foarte clară, acum, pentru cei din Hunedoara. Noi, ca minister, le oferim suportul legislativ pentru a-şi elabora nişte proiecte, hotărâri de consiliu judeţean sau hotărâre de consiliu local, astfel încât acolo, pe raza localităţilor unde se găsesc cetăţile, să se clarifice în primul rând din punct de vedere al naturii juridice proprietatea acestor cetăţi. Au tot spus că Ministerul Culturii este cel care trebuie să ne facă, trebuie să ne ajute, ei decid. Nu. După discuţii clare cu specialişti din Ministerul Culturii, problema este la ei acasă, dar noi îi ajutăm cu expertiza noastră astfel încât să rezolve problemele, ca să intre în proprietatea UAT-urilor”, a declarat Breaz.

Anul acesta, Consiliul Judeţean (CJ) Hunedoara, care are în administrare situl Sarmizegetusa Regia, a solicitat, din nou, Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale transmiterea dreptului de administrare şi pentru cetăţile dacice de la Costeşti-Cetăţuia, Costeşti-Blidaru, Luncani-Piatra Roşie şi Băniţa, obiective de pe lista UNESCO. În Alba, se găseşte pe lista UNESCO cetatea dacică de la Căpâlna. Ea nu se află în proprietatea sau administrarea niciunei autorităţi.

Ministrul, supărat de primarul din Băile Herculane

Daniel Breaz a mai anunţat că se lucrează la elaborarea unui act normativ prin care statul român să poată interveni, fără acordul proprietarilor, acolo unde este cazul, pentru a nu se pierde anumite vestigii.

„Lucrăm acum la un act normativ prin care statul român să poată interveni, acolo unde se consideră, indiferent de dreptul de proprietate al clădirii respective, al cetăţii, al sitului, fără acordul proprietarilor, pentru a nu pierde anumite vestigii, pentru a nu pierde anumite obiective, unele turistice, altele istorice”, a declarat, într-o conferinţă de presă, ministrul Daniel Breaz.

El a menţionat că l-a „deranjat” foarte mult acuzaţia pe care i-ar fi adus-o primarul din Băile Herculane.

„Am pornit în momentul în care am fost acuzat de către un primar ce nu ştia ce se întâmplă în ograda lui din Herculane, când s-a prăbuşit tavanul unei clădiri. Avea toate avizele şi tot ceea ce trebuia juridic, legislativ din partea Ministerului Culturii. Îi lipsea, culmea, hotărârea Consiliului Local de începere a lucrărilor. M-a deranjat foarte mult atitudinea primarului”, a spus ministrul Culturii.

Despre dosarul Batthyaneum

Pe de altă parte, Daniel Breaz a precizat că în dosarul Batthyaneum, va solicita urgentarea judecării recursului la instanţa supremă.

„Termenul e în noiembrie 2021. Batthyaneum nu poate aştepta până atunci”, a susţinut ministrul Culturii.

Biblioteca Batthyaneum, care funcţionează din secolul al XVIII-lea în fosta biserică trinitariană din Alba Iulia şi unde se află cea mai valoroasă colecţie de manuscrise medievale occidentale de pe teritoriul României, nu poate fi deocamdată restaurată, ea făcând obiectul unui litigiu în justiţie. Aici se află şi cel mai vechi manuscris de acest gen, Codex Aureus, realizat între 805 şi 810, cunoscut şi sub numele de Evangheliarul de la Lorch. Prima jumătate a Codex-ului a ajuns la Alba Iulia în 1786, iar cea de-a doua se află la Biblioteca Vaticanului. Coperţile originale se găsesc la muzee din Londra şi Roma.

În vara anului trecut, Curtea de Apel Alba Iulia a respins solicitarea Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba Iulia de anulare a deciziei prin care Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobiliare care au aparţinut cultelor religioase din România a respins cererea acesteia de retrocedare a imobilului Bibliotecii Batthyaneum, precum şi a bunurilor mobile, printre care şi Codex Aureus. Sentinţa a fost atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

PUBLICITATE

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.