Social

Reconstituire pentru gurmanzi. Meniuri de la curtea princiară de la Alba Iulia

Bunătăţuri preparate ca acum câteva sute de ani la curtea princiară de la Alba Iulia, după reţete din acea epocă, au fost prezentate miercuri seara la Palatul Apor, în cadrul unui eveniment derulat printr-un proiect de reenactment culinar.

Evenimentul s-a bucurat de un public numeros, interesat să afle secrete ale bucătăriei de odinioară, dar şi să descopere, totodată, cât de savuroase şi sofisticate erau meniurile servite principilor ardeleni şi oaspeţilor lor de seamă.

Evenimentul s-a desfăşurat în incinta primei clădiri civile în stil baroc din Transilvania, ridicată în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, care aparţine acum Universităţii din Alba Iulia, iar pentru o incursiune realistă în atmosfera de epocă s-a apelat şi la muzică renascentistă, specifică vremurilor în care Alba Iulia era capitala Principatului Transilvaniei, între 1541 şi 1690. La intrarea în Palatul Apor, oaspeţii au fost întâmpinaţi de tineri îmbrăcaţi ca acum câteva sute de ani, în fapt elevi ai Colegiului Naţional Militar „Mihai Viteazul”, membri ai trupei de dansuri medievale, şi de actori de la Teatrul Skepsis.

Potrivit lui Nicu Neag, managerul proiectului „Reenactment culinar: Meniuri şi ritualuri gastronomice la curtea princiară de la Alba Iulia”, partea de documentare, cercetare, selectare meniuri şi ceremonialuri culinare a fost realizată de Beatrice Ciută şi Doina Hendre Biro.

Amintind expresia lui Platina, care definea bucătăria renascentistă ca fiind „Lux, patimă şi exces”, Beatrice Ciută, cercetător ştiinţific la Universitatea din Alba Iulia, a afirmat că bucătăria transilvăneană era o combinaţie între cea occidentală, cu influenţe italiene, franceze, germane, şi cea orientală.

Ea a precizat că una dintre sursele de documentare pentru acest proiect a fost “Cartea de bucate a bucătarului Principelui Transilvaniei”, din a doua jumătate a secolului XVI, de autor anonim. Ca majoritatea cărţilor de bucate din epocă, nu conţinea cantităţile ingredientelor utilizate la prepararea mâncărurilor, deoarece se presupunea fie că aceste reţete erau folosite de bucătari care le cunoşteau deja prin practică, fie că se păstra secretul pregătirii bucatelor.

O altă carte de bucate folosită pentru documentarea proiectului de reenactment culinar a fost scrisă la 1585.

„Aceste cărţi de bucate au avut şi şansa de a se păstra, pentru că ne aflăm într-o epocă în care tiparul începe să se răspândească şi, ca atare, şi cărţile de bucate încep să ia amploare”, a menţionat Beatrice Ciută.

Ea le-a explicat celor prezenţi că în bucătăria renascentistă nu exista noţiunea de desert, pe masă fiind aşezate toate felurile de mâncare, iar fiecare îşi lua ceea ce dorea, chiar dacă eventual combina sărat cu dulce.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.