Social

Podoabe de aur antice recuperate din Germania au intrat în patrimoniul MNU Alba Iulia

Foto: Agerpres

Un colier şi doi cercei de aur, care ar fi putut fi sustraşi din cetatea dacică de la Căpâlna şi au fost recuperați de statul român din Germania, au intrat, recent, în patrimoniul Muzeului Național al Unirii (MNU) Alba Iulia, potrivit unui comunicat postat luni pe pagina de facebook a instituției.

„Piesele în discuție, o garnitură de podoabe compusă dintr-un colier şi doi cercei, au fost recuperate din Germania de către Poliția Română. În urma anchetei judiciare s-a presupus că ele au fost sustrase de căutătorii de comori dintr-un mormânt de inhumație aflat în cetatea dacică de la Căpâlna. Această informație nu este însă confirmată cu certitudine, dar e evident că acest mic tezaur a făcut obiectul traficului ilegal de bunuri arheologice, el ilustrând amploarea internațională pe care a luat-o acest gen de infracțiuni care prejudiciază grav patrimoniul universal”, se menționează în comunicatul citat.

Potrivit sursei citate, colierul care compune garnitura de podoabe este format dintr-un lanț, realizat din zale de sârme împletite strâns, de care sunt ataşate 26 de pandantive, ce au formă bitronconică şi au fost realizate în tehnica filigranului şi a granulației.

„În antichitate, numărul pandantivelor era mai mare. Astăzi, lipseşte cel puțin unul dintre ele, acesta fiind probabil pierdut recent în urma manipulării piesei de către traficanți”, menționează reprezentanții MNU Alba Iulia.

Lungimea colierului este de 34 centimetri, iar greutatea totală de 73,04 grame.

Cei doi cercei, realizați prin tehnici diverse – trefilare, martelare, filigranare, granulare, incizie, cântăresc 13,43 grame şi 14,07 grame.

Seturi individuale de podoabe asemănătoare, formate din lanțuri cu 63 pandantive şi cercei, au mai fost descoperite în necropole elenistice din sec. II-I a. Chr. de pe litoralul Mării Negre sau din bazinul mediteranean.

Muzeografii cred că garnitura de podoabe provine dintr-un atelier de orfevrărie grecesc, situat, probabil, într-unul din oraşele de pe litoralul Mării Negre, fiind produse în sec. II-I î.Chr.

„«Comoara» a fost braconată, probabil, dintr-un cimitir elenistic din aceeaşi zonă. În cazul în care ea a fost găsită, într-adevăr, în situl de la Căpâlna, ar trebui să ne gândim că o astfel de podoabă putea ajunge într-o cetate dacică fie ca pradă în urma unei expediții de jaf din sec. I î. Chr. (aşa cum a fost campania lui Burebista pe malurile Pontului), fie în urma peregrinării unei femei de vază dintr-un oraş grecesc la curtea vreunui aristocrat dac (eventual ca urmare a unei legături matrimoniale)”, mai transmit reprezentanții MNU Alba Iulia.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.