Național

Dezbatere la Academie, de Ziua Limbii Române. Despre carantină, comorbiditate, izoletă, pozitivat

Sediul Academia Române (imagine de noapte)

Academia Română a organizat, luni, o dezbatere dedicată Zilei Limbii Române, unde prof. Gabriela Pană Dindelegan, membru corespondent, a evidențiat utilizarea, din ce în ce mai mult, în limbajul românilor, a unor termeni care au legătură cu epidemia de CoVid-19.

„Pentru dinamica limbii actuale este suficient să dăm un exemplu: s-aducem în discuție recentul şi bogatul vocabular al pandemiei cu termeni nou creați, cu sensuri noi, cu extinderi şi cu devieri de sens, unii formând adevărate familii şi probând o dinamică lingvistică impresionantă”, a spus Dindelegan.

Ea a făcut un „prim inventar al acestei bogate terminologii”.

„Asimptomatic versus simptomatic; carantină, carantinare, carantinat, carantinizare; comorbiditate, comorbidități; confirmat, confirmați; contact, contacți; contaminat, contaminare; covid, covizi; igienizat; infectat, infectați, infectare; izolare, izolat, izolați; mască; platou; pozitiv, pozitivi, pozitivat, repozitivat; relaxare cu sensul special de respectare a regulilor; testare, testat şi alții”, a enumerat lingvistul.

În acest proces, profesorul Dindelegan a remarcat „nu numai termenii simpli, ci şi derivatele propriu-zise”, precum „izoletă, după modelul bicicletă, motocicletă, trotinetă, anticovid, noncovid, derivate cu prefixe negative”.

„De observat compusele prefixele propriu-zise şi cele cu prefixoide sau cu sufixoide, de tipul coronavirus, coronasceptic, pandemie, termometrizare, termoscanare, vaccinosceptic. De observat acronimele aduse în prim-plan: ATI, DSP, cu derivatul DSP-ist, DSU. COVID însuşi a fost preluat la început ca acronim, de unde şi scrierea fiecărui component cu majusculă, dar şi-a pierdut cu timpul semnificația acronimică”, a spus Dindelegan.

În opinia prof. Gabriela Pană Dindelegan, acest fenomen pune în evidență „vigoarea, bogăția şi forța creatoare” a limbii române.

„Poate fi considerată săracă, urâtă o asemenea limbă care dă atâtea semne de vigoare, de bogăție, de rapiditate de reacție? Evident că nu. Şi exemplul terminologiei COVID-ului este numai unul printre multe altele”, a mai spus Dindelegan.

Manifestarea a fost organizată în parcul Academiei Române, fiind moderată de acad. Bogdan C. Simionescu şi acad. Răzvan Theodorescu, vicepreşedinți ai Academiei.

Un accent a fost pus pe evoluția limbii române şi promovarea ei în comunitățile din afara granițelor țării.

Ziua Limbii Române se sărbătoreşte în fiecare an la data de 31 august, ca urmare a unei inițiative legislative din anul 2011, votată de Parlament prin Legea nr. 53/2013. Ziua Limbii Române a fost stabilită, în mod simbolic, la aceeaşi dată cu sărbătoarea similară instituită în anul 1990 în Republica Moldova sub numele “Limba Noastră”, pentru a transmite mesajul că limba română este o limba vorbită nu numai între granițele țării, ci şi dincolo de frontiere, precizează Academia Română.

PUBLICITATE

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.