Social

Ecusonul purtat de Rafila Săliștean în Primul Război Mondial este exponatul lunii la Muzeul Sebeș

Un ecusonul de soră de caritate, folosit în Primul Război Mondial de către o tânără implicată pe aproape întreaga durată a conflagrației în îngrijirea militarilor răniți, este „Exponatul lunii martie” la Muzeul Municipal „Ioan Raica” din Sebeș.

Purtătorul de cuvânt al Primăriei Sebeș, Nadia Mitrea, precizează într-un comunicat transmis, luni, că ecusonul a fost folosit de Rafila Săliștean, originară din Sebeș, implicată în îngrijirea militarilor răniți în spitale românești din spatele frontului.

Ecusonul, de formă dreptunghiulară, este confecționat din pânză albă, cu marginile tivite, pe care a fost cusută o cruce roșie realizată tot din material textil.

„În partea centrală a crucii este brodată cu alb monograma (sau cifra) reginei Elisabeta (1843-1916), constând în două litere E stilizate, redate în oglindă, care se intersectează parțial, timbrate cu o coroană”, se menționează în comunicat.

Potrivit sursei citate, biografia Rafilei (Firuca) Săliștean este doar într-o mică măsură cunoscută, majoritatea informațiilor referitoare la viața și la activitatea ei fiind desprinse din romanul autobiografic „Pe cărările destinului. Romanul unei vieți trăite”, publicat în anul 1940, la Sibiu, de căpitanul Ilie Stricatu, cel care, în 1922, îi devenea soț.

„Firuca, cum o numeau apropiații, a fost fiica unor țărani înstăriți din Sebeș, remarcându-se, încă din adolescență, prin frumusețea și prin caracterul său energic și plăcut, calități care au făcut-o foarte apreciată printre cunoscuți. La scurt timp după declanșarea războiului, Firuca a plecat în România, unde s-a înscris la cursurile Institutului surorilor de caritate «Regina Elisabeta» din București. Așezământul a fost fondat în anul 1879 de regina Elisabeta și funcționa într-o clădire achiziționată tot de ea și a avut ca model un institut similar din Berlin, dar și Asociația Rudolfinelor din Viena. Instruirea surorilor era asigurată de medici care le predau elemente de anatomie, fiziologie și igienă, precum și cunoștințe de aplicare a pansamentelor. Procesul de formare cuprindea și o parte practică desfășurată în spitalele din București, în care surorile îngrijeau efectiv bolnavii”, se arată în comunicat.

După absolvirea institutului, Firuca Săliștean a activat în cadrul unor spitale din București și Corabia, iar la încheierea ostilităților l-a reîntâlnit la București pe Ilie Stricatu, cu care s-a căsătorit în anul 1922. Ea a încetat din viață în anul 1984.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.