Mozaic

Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia va ataca la CEDO respingerea retrocedării Bibliotecii Batthyaneum

Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia se va adresa Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), după ce Înalta Curte de Casație şi Justiție (ICCJ) a respins, săptămâna trecută, cererea de retrocedare a imobilului Bibliotecii Batthyaneum, precum şi a unor bunurilor mobile, printre care şi Codex Aureus, cel mai vechi manuscris medieval occidental de pe teritoriul României.

Potrivit unei rezoluții publicate pe site-ul Arhiepiscopiei, decizia instanței supreme din 25 mai este considerată „nedreaptă şi inadmisibilă”.

„De asemenea, considerăm actuala decizie a instanței ca fiind nedreaptă şi inadmisibilă, deoarece în acest caz nu s-a dat nicio justificare în sprijinul deciziei. Prin urmare, nu putem accepta respingerea în această formă şi vom continua să luptăm pentru o cauză bună la Curtea Europeană a Drepturilor Omului”, a transmis Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia.

Nu ar fi pentru prima dată când Arhiepiscopia se adresează CEDO în privința Batthyaneum.

Fostul arhiepiscop romano-catolic de Alba Iulia, Jakubinyi Gyorgy, a transmis în 2007 Parlamentului European şi CEDO o petiție în care a susținut că, în 1949, regimul comunist aflat la putere la acel moment în România a confiscat proprietățile diecezei romano-catolice de Alba Iulia – terenuri şi imobile, inclusiv un complex ce adăposteşte Biblioteca Batthyaneum, institutul şi observatorul astronomic.

În septembrie 2012, CEDO a constatat, în cazul restituirii unor imobile Arhiepiscopiei Romano-Catolice Alba-Iulia, că autoritățile naționale nu au adoptat o decizie prin care solicitarea reclamantei de restituire a imobilului care adăposteşte Biblioteca Batthyaneum şi Institutul Astrologic, dar şi colecții de cărți şi documente rare să fie soluționată, fie prin admitere, fie prin respingere. Statul român a fost condamnat de CEDO la plata sumei de 15.000 de euro Arhidiecezei Romano-Catolice de Alba Iulia, pentru prejudiciul moral adus în cazul refuzului privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra Bibliotecii Bathyaneum şi a Institutului de Astronomie.

Biblioteca Batthyaneum, care funcționează din secolul al XVIII-lea în fosta biserică trinitariană din Alba Iulia, a făcut timp de mai mulți ani obiectul unui litigiu în justiție.

După ce Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a respins, în 2015, cererea Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba Iulia de retrocedare a imobilului Bibliotecii Batthyaneum, pe motiv că aceasta nu a făcut dovada dreptului de proprietate asupra clădirii la data preluării ei de către statul român, decizia a fost atacată la instanța de contencios administrativ. Reprezentanții Arhiepiscopiei au susținut că respingerea cererii a fost „una extrem de lapidară, fără niciun fel de motivare”.

În 4 iulie 2018, Curtea de Apel (CA) Alba Iulia a respins solicitarea Arhiepiscopiei Romano-Catolice de anulare a deciziei prin care Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobiliare care au aparținut cultelor religioase din România nu a admis cererea de retrocedare a imobilului Bibliotecii Batthyaneum.

În timpul procesului de la Alba Iulia a fost tradus şi testamentul episcopului Batthyany Ignac, din partea Bibliotecii Naționale a României de către actualul preşedinte al Academiei Române, Ioan Aurel Pop, iar din partea Arhiepiscopiei de către prof. univ. dr. Buzogany Desideriu, în ale căror traduceri ar fi fost „contradicții majore” cu privire la unele aspecte. De asemenea, au fost depuse mai multe documente în latină.

Hotărârea CA Alba Iulia a fost atacată la instanța supremă. Săptămâna trecută, ICCJ a respins definitiv cererea Arhiepiscopiei de retrocedare a imobilului Bibliotecii Batthyaneum, precum şi a unor bunurilor mobile.

Donate Provinciei Transilvania de episcopul Batthyany Ignac, în 1798, împreună cu clădirea şi terenul aferente, Biblioteca şi Institutul astronomic Batthyaneum au fost gândite de donator ca structuri cu un caracter public. După Marea Unire din 1918, Institutul astronomic şi Biblioteca au rămas, până la naționalizarea din 1949, în administrarea Episcopiei Romano-Catolice de Alba Iulia, fiind scutite de impozite şi de alte obligații financiare de către statul român. Din 1961, Batthyaneum a devenit filială a Bibliotecii Centrale de Stat, actuala Bibliotecă Națională a României.

Biblioteca Batthyaneum deține cea mai valoroasă colecție de manuscrise medievale occidentale de pe teritoriul României – peste 80%. Aici se află şi cel mai vechi manuscris de acest gen, Codex Aureus, realizat între 805 şi 810, cunoscut şi sub numele de Evangheliarul de la Lorch. Prima jumătate a Codex-ului a ajuns la Alba Iulia în 1786, iar cea de a doua se află la Biblioteca Vaticanului. Coperțile originale se găsesc la muzee din Londra şi Roma.

Batthyaneum deține şi cea mai mare colecție de incunabule, cărți editate în a doua jumătate a secolului al XV-lea în Europa, în faza de început a tiparului, cu peste 600 de exemplare, adică circa 70% din totalul celor aflate pe teritoriul României. Biblioteca are profil documentar, fiind destinată cercetătorilor şi specialiştilor, iar accesul în incintă este permis doar în baza unei autorizații.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.