Educație

Președintele Academiei Române crede că „prima grijă trebuie să fie școlarizarea tuturor copiilor, învățători și profesori buni”

Președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, afirmă că școlarizarea tuturor copiilor și asigurarea unităților de învățământ cu învățători și profesori bine pregătiți ar trebui să constituie „prima grijă” și susține că introducerea unor noi discipline în programa școlară reprezintă „o falsă problemă a școlii românești”.

„Prima grijă a noastră ar trebui să fie școlarizarea tuturor copiilor și prevenirea abandonului școlar. Altă grijă ar trebui să fie asigurarea tuturor școlilor cu învățători și profesori buni, bine pregătiți. Cum să fac limba și literatura română cu un ‘profesor’ care abia și-a luat bacalaureatul, dacă l-a luat? Cum să aibă profesorul și directorul de școală un statut respectat în comunitate, dacă primarul îl amenință, în fața elevilor și părinților, cu destituirea?”, a scris Pop, luni, pe Facebook.

El consideră că „școala noastră are nevoie – înainte de înlocuirea materiilor vechi cu unele noi – de măsuri drastice organizatorice, de reașezarea ei pe un făgaș normal, bine arătat nouă de Spiru Haret, de Petru Poni și chiar de Mihai Eminescu (care a fost o vreme inspector școlar)”.

Ioan-Aurel Pop amintește anunțul despre o nouă materie școlară care ar putea să fie predată începând cu anul 2022 în școlile din România, educația cinematografică, pe care îl caracterizează drept una dintre „extravaganțele acestei veri buclucașe”, și trece în revistă mai multe propuneri privind introducerea unor discipline în programa școlară – educația financiar-bancară, antreprenorială, protecția mediului ori educația sexuală –, subliniind însă că „dacă facem un calcul simplu, ajungem la concluzii complet nerealiste”.

„Aceste noi discipline școlare (în număr de 12-13), propuse și enumerate aici fără epuizarea listei, odată acceptate toate – ele au toate o rațiune de a fi – ar conduce la 12-13 ore pe săptămână (dacă am socoti că o singură oră săptămânal este de ajuns) sau la 24-26 de ore pe săptămână (dacă fiecărei materii i s-ar rezerva câte două ore). În prima variantă, ar mai rămâne câteva ore săptămânal pentru materiile clasice, care ar urma și ele să se rezume la câte o singură oră pe săptămână. În varianta a doua, cu 24-26 de ore deja ocupate, ar trebui renunțat la matematică, limba și literatura română, limbi străine, fizică, biologie, chimie, istorie, geografie, educație fizică etc”, spune Pop.

Opoziția dintre planurile de învățământ considerate clasice și aplicate încă, în oarecare măsură, în prezent, și programele școlare propuse recent este una falsă, aparentă, mai susține președintele Academiei Române.

„Contrapunerea, de exemplu, a istoriei față de protecția mediului este total lipsită de logică, fiindcă cele două realități se completează și, uneori, se suprapun. Cunoașterea prezentului oamenilor care au trăit în trecut (adică învățarea istoriei) înseamnă pentru orice elev dobândirea experienței de viață, în cadrul căreia intră și protejarea planetei, a apelor, a pădurilor, a aerului. La istorie se învață cum și de ce a început poluarea mediului, când s-au văzut primele semne negative, ce măsuri s-au luat, unde s-a ajuns până astăzi cu tulburarea echilibrului natural. La fel se întâmplă cu toate celelalte ‘educații’ propuse așa de imperativ: educația ‘sexuală’ începea odinioară de foarte timpuriu, în familie și în școală, încă de când elevul de clasa a cincea învăța la botanică înmulțirea plantelor, a celulelor, apoi la zoologie, înmulțirea animalelor, la anatomie, înmulțirea omului; tot aici se dobândesc și cunoștințele elementare de igienă”, arată Ioan-Aurel Pop.

El susține că „a crede că disciplinele ‘clasice’ trebuie acum abolite sau reduse drastic, pentru că ne obligă la aceasta modernitatea, societatea trepidantă în care trăim, schimbările năucitoare reprezintă cel puțin o mare naivitate” și „câteodată și o lipsă acută de logică”.

„Şcoala noastră nu are nevoie acum neapărat de schimbarea numelui materiilor, de introducerea de noi discipline încheiate cu medii trimestriale (semestriale), de cruțarea memoriei elevilor, ca să le fie mintea odihnită. Dacă crede cineva că fetele minore nasc înainte de vreme sau că își încep viața sexuală prea repede sau că nu respectă igiena sau că sunt surprinse traversând strada în afara trecerilor de pietoni etc. pentru că nu învață la școală nimic despre sex, despre nașteri, despre curățenie sau despre circulația pe drumurile publice, se înșală amarnic. Ele fac toate aceste lucruri fiindcă provin – în mare măsură – din familii dezorganizate, pentru că nu merg deloc la școală sau pentru abandonează școala după o clasă sau două. Adică, pentru că nu beneficiază deloc de educație organizată”, spune Ioan-Aurel Pop.

Altă “grijă” ar trebui să fie asigurarea tuturor școlilor cu învățători și profesori buni, bine pregătiți, consideră președintele Academiei, care pledează pentru tratarea “cu seriozitate” a școlii.

„Cum să fac limba și literatura română cu un ‘profesor’ care abia și-a luat bacalaureatul, dacă l-a luat? Cum să aibă profesorul și directorul de școală un statut respectat în comunitate, dacă primarul îl amenință, în fața elevilor și părinților, cu destituirea? (….) Firește, anii au trecut și școala este obligată să țină pasul cu viața, dar nu aruncând peste bord valorile reale în favoarea unora iluzorii. Iar programele europene, naționale sau locale de educație sunt foarte importante, dar nu de ele ducem lipsă în primul rând, ci de aplicarea legilor existente, de scoaterea educației din statutul de cenușăreasă, de tratarea cu seriozitate a școlii. Altminteri, vom distruge fără bombe și pandemii, dar pas cu pas, acest popor”, a mai scris Ioan-Aurel Pop.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.