Economie

BNR ține dobânzile jos, iar premierul Cîțu nu crede în inflație: „Această creștere a prețurilor este temporară”

Premierul Florin Cîțu a afirmat, miercuri, că decizia Băncii Centrale de săptămâna trecută de a nu majora dobânzile arată o creștere temporară a prețurilor generată de mai mulți factori, inclusiv de natură globală.

El a fost întrebat, într-o conferință de presă, raportat la afirmația sa recentă potrivit căreia un procent dintre români câștigă peste 3.000 de euro pe lună, cum vor putea face față scumpirii mai multor produse de bază și alimente cei care au venituri fixe sau care au avut majorări salariale nesemnificative vizavi de creșterea ratei inflației.

„Aici e o discuție mai amplă despre ce se întâmplă cu prețurile. M-am uitat și eu, știți că marți, cred, sau luni Banca Națională a prezentat raportul asupra inflației. Decizia Băncii Centrale de săptămâna trecută a fost de a nu crește dobânzile, ceea ce pentru mine arată că această creștere a prețurilor este temporară, pentru că dacă Banca Centrală ar fi crezut că este o creștere a prețurilor care să fie permanentizată ar fi luat o decizie de creștere a dobânzilor, deci avem de acolo un semnal”, a declarat Cîțu.

El a precizat că a studiat raportul prezentat de BNR pentru a vedea ce a determinat creșterile de prețuri.

„Mai este un comunicat care a fost dat astăzi, pe care dumneavoastră nu l-ați menționat. Majorarea (…) materiilor prime reflectate mai ales în prețul intern al combustibililor, ameliorarea condițiilor de cereri pe plan intern și global, perturbări ale lanțurilor de valoare adăugată – știți foarte bine, suntem într-o pandemie și la nivel global, ușoara depreciere a monedei naționale în raport cu euro – cam (…) de aici ar veni cele mai mari creșteri în România”, a explicat Florin Cîțu.

„Tot Banca Națională ne spune: creșterea cotației țițeiului este încorporată rapid în prețul combustibililor, deci imediat se vede în România, în timp ce factura la gaze naturale se ajustează cu o anumită întârziere. Deci, ceea ce vedem la pompă revine în special din cauza sau datorită a ceea ce vedem la prețul țițeiului la nivel global. Ştim foarte bine că România, chiar și după această creștere a prețului, și am văzut această creștere în toată Europa, rămâne cu al doilea cel mai ieftin combustibil din Uniunea Europeană după Bulgaria. Aceste informații sunt de la Banca Națională”, a mai precizat prim-ministrul.

Potrivit acestuia, raportul BNR mai indică faptul că traiectoria ascendentă a cotației energiei electrice este alimentată și de accelerarea tranziției verzi pe plan comunitar.

„Asta înseamnă că tranziția la o energie verde costă și acest lucru se vede în prețul energiei și se va vedea și în perioada următoare. De aceea, în discuțiile mele cu Comisia Europeană, de fiecare dată, am spus că România nu își permite același ritm de tranziție la energie verde, pentru că avem un cost social mult prea mare, pe care trebuie să îl gestionăm. Şi România va face tranziția către energia verde, dar într-un ritm mai lent, tocmai pentru că vrem să nu avem aceste creșteri de costuri foarte mari”, a explicat Florin Cîțu.

Premierul a adăugat că, potrivit Băncii Naționale, rata inflației este mare „cam în toată Europa”.

„Estonia – 4,9, Ungaria – 5,3, Polonia – 5%, (…) SUA – 5,4. Deci este un fenomen global, dar, repet, faptul că Banca Centrală a menținut rata dobânzii constantă la ultima decizie și arată inflația care revine sub 3% în orizontul de politică monetară îmi arată foarte clar că este doar o creștere temporară de prețuri, unde veniturile sunt cu creșteri permanente. Şi aici voiam să ajung la următoarea informație pe care a dat-o INS astăzi: câștigul mediu, salariul mediu nominal brut a crescut față de luna mai, a crescut și față de anul trecut, dar interesant este mediu nominal net, care a crescut față de anul trecut cu 7,4% și chiar cel real crește cu 3,3%. Având în vedere că această creștere a prețurilor este temporară, dar veniturile cresc permanent, eu cred că lucrurile se vor îmbunătăți. Repet, când este vorba de evoluția inflației, de ce se întâmplă cu prețurile, sursa cea mai bună este să ne uităm la ce spune Banca Națională și la reacțiile Băncii Naționale. Dacă Banca Națională ar fi fost îngrijorată de o explozie a prețurilor, ar fi fost o reacție a Băncii Centrale. În acest moment nu avem acest lucru”, a evidențiat premierul.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.