Economie

Mugur Isărescu spune că sectorul guvernamental este cel care creează deficitul extern „în totalitate”

Sectorul guvernamental este cel care creează deficitul extern în totalitate, a declarat vineri guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, la dezbaterea „Pandemia, schimbarea climatică și societatea”, organizată pe tema cărții academicianului Daniel Dăianu, menționând că în 2020 acest sector era în surplus cu 4 procente.

„Ce zice despre pandemie (autorul Daniel Dăianu – nota red.)? Zice un lucru cam în felul următor: nu am scăpat de ea. Să fim serioși. Și o spune când a scris articolele, în primăvară… Nu am scăpat de ea și nu îi știm costurile. Hai să vedem cum o rezolvăm. Cum rezolvăm și asta și problema spinoasă a corecției, a corecției bugetare. De ce e spinoasă? Pentru că o corecție ca aceasta se face în câțiva ani buni. Și de fiecare dată din considerente electorale, și nu e numai la noi chestia asta. La noi e mai mult, cliclul electoral fiind de numai patru ani, când se ajunge înaintea alegerilor nu mai dă niciun fel de corecție. Faci politici macroeconomice prociclice. Păi de câte ori nu a încercat Banca Națională să arate cât de periculoase sunt politicile prociclice? Că nici cel puțin proverbul românesc nu-l respecți, că îți faci vara sanie și iarna car. Apar alegerile, gata. Am ajuns cu Florin Georgescu ministru de finanțe și vicepremier și la deficit extern și la deficit bugetar, nu rezonabil, extraordinar, înainte de 2015. S-a apropiat ciclul electoral, s-a ales praful. S-a ales praful de tot efortul făcut între 2010 și 2014 pentru corecție”, a afirmat Mugur Isărescu.

El a subliniat că și o reducere echivalentă a uni procent din PIB a deficitului se face foarte greu „pentru că trebuie să strângi cureaua într-un fel, și să vezi cine o strânge, la ce nivel o strânge, cum se strânge”.

„Este foarte greu de făcut (corecția – nota red.). Mai ales dacă ai de strâns 5-6 procente din PIB și o întinzi pe câțiva ani. Foarte bine că o întinzi, că altfel creezi o recesiune și deficitele vor fi mai mari. Spune el (autorul – nota red.), dar spun și eu. Ăsta este adevărul. Se faci o corecție? Se pare, hai mă, mai reduci din deficit! Sau știi ce înseamnă asta? Îi știi consecințele? Ești economist sau ești visător să crezi că lucrurile se fac ușor? Nu se fac deloc ușor. Păi, nu, lăsăm inflația… Cum să lăsăm inflația? Ce, dacă lăsăm inflația ce face? Cine plătește nota? Tocmai cei săraci. Nu sunt destul de sărăciți? Ai o viziune asupra costurilor sociale? Poate societatea să facă așa ceva? Și apoi hai să fim oameni serioși, credeți că funcționează? Dacă inflația crește, credeți că presiunea salarială nu vine imediat pe locul imediat din urmă și anulează orice corecție pe care poate să o facă inflația? Și până la urmă intri într-un fel de spirală. De câte ori trebuie să dăm cu capul de o asemenea chestiune? Lăsăm cursul. Lăsăm cursul și facem corecția deficitului extern. Zău? Cum facem corecția? Păi știți, stimulează exporturile, descurajează importurile. Credeți că numai acolo e problema? Vă dau două cifre: în 2020 deficitul extern 5%, deficit bugetar la 9%. Ce spune asta? Că sectorul guvernamental este cel care creează deficitul în totalitate. Mai mult decât atât, înseamnă că sectorul neguvernamental e în surplus, de la 5 la 9%, cu 4 procente. Cifra e clară. Deficitul de cont curent este egal cu deficitul sectorului guvernamental, suma algebrică plus situația sectorului neguvernamental. Și atunci ce fac? Sper că depreciind cursul mai pot să stimulez surplusul neguvernamental? Că nu se împacă deficitul balanței de plăți cu deficitul sectorului privat. Acesta poate să fie în surplus. Înseamnă că deficitul și ăla comercial e dat în special de cheltuielile guvernamentale”, a explicat, într-o manieră personală, Mugur Isărescu.

În opinia sa, plata datoriei externe se face în valută și în acest fel nu se micșorează deficitul de cont curent, iar soluția în acest caz este corecția bugetară.

„Să fie foarte clar și așa o spun mereu și în calitate de guvernator, nu se face ușor, inclusiv datorită acestor situații politice, uneori de neînțeles și a ciclului electoral. Ciclu electoral care la patru ani, chiar dacă ai făcut un efort, din experiența de 30 ani, vine să ne lovească an de an”, a transmis Mugur Isărescu.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.