Mozaic

„Purtata” – Jocul fetelor și nevestelor de pe Valea Târnavei, în atenția specialiștilor

Obiceiul „Purtata” – Jocul fetelor și nevestelor, un dans popular interpretat numai de femei și specific satelor de pe Valea Târnavei, din care cel mai cunoscut este cel al Fetelor de la Căpâlna, a fost cercetat de specialiștii Centrului de Cultură „Augustin Bena” printr-un proiect cultural cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național, potrivit unui comunicat transmis, miercuri, Agerpres.

„Prin intermediul acestui proiect, Centrul de Cultură ‘Augustin Bena’ dorește să readucă în actualitate jocurile de femei și fete de pe Valea Târnavelor, județul Alba, printr-o abordare alternativă (spectacol și expoziții de fotografie în spații convenționale și neconvenționale, editare de carte și realizare de film documentar, ilustrare în mediile virtuale). De asemenea, proiectul vizează conservarea și tezaurizarea acestui valoros material coregrafic specific zonei”, a afirmat, potrivit comunicatului, managerul Alexandru Pal.

Membrii echipei Centrului de Cultură „Augustin Bena” au încheiat cercetarea coregrafică în localitățile Căpâlna, Feisa, Biia, Cetatea de Baltă, Crăciunelu de Sus, Sâncel, Pănade, Crăciunelu de Jos, Lunca și Lupu și au finalizat cele două expoziții de fotografie și filmul documentar cu purtatele de pe Târnave. De asemenea, specialiștii în folclor au transcris melodic și coregrafic suitele coregrafice de pe Valea Târnavelor și urmează a fi tipărită o carte.

O etapă importantă în cadrul proiectului cultural este deschiderea unei expoziții de fotografie etnografică despre acest obicei tradițional în spațiul expozițional urban al centrului de cultură, din Alba Iulia. De asemenea, “Purtata” este prezentată și într-un film etnografic.

Proiectul va continua, potrivit comunicatului, cu o serie de acțiuni de promovare realizate cu sprijinul partenerilor – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia, Primăria Municipiului Alba Iulia și Grupul de Acțiune Locală GAL „Pe Mureș și pe Târnave”.

Evenimentul de promovare a proiectului cultural va consta în prezentarea cărții, a suitelor coregrafice de pe Târnave și realizarea unui spectacol muzical-coregrafic susținut de Ansamblul Folcloric al Județului Alba și interpreți de marcă ai folclorului românesc – Veta Biriș, Leontina Fărcaș și “Muguri de Tezaur”, Roxana Reche, Ina Todoran, Dorina Narița, Maria Filimon, Nicolae Plută, Floricica Moga, Nicolae Tuhuț, Marinela Baba, Alexandra Băcilă, Denisa Balu, Adina Popa, Ioan Cristian Ţăran.

În perioada 2011-2018, Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba a implementat și alte proiecte culturale finanțate de AFCN – „Nunta în Transilvania” – 3 ediții, „Din comoara satelor” – 2 ediții, „Veste-n țară ni s-o datu’ – Colinde din Transilvania”, „Haidăul – Joc fecioresc unic în România”, „Balada populară în zona folclorică Alba”.

„Purtata” – Jocul fetelor și nevestelor este un dans popular interpretat numai de femei și este specific satelor de pe Valea Târnavei. Originea acestui obicei coregrafic se pierde în timp, undeva la mijlocul Evului Mediu. Versurile rostite de femeile care participă la „Purtată” s-au transmis oral, din generație în generație, iar pașii de dans au fost învățați de fetele din zonă de la mamele lor. Coregrafia presupune un dans realizat de un șir de femei, care pășesc în ritm cadențat, una în spatele celeilalte, cu opriri și retrageri pe pas. În tot acest timp, fetele și nevestele interpretează un cântec specific, fără însă a fi acompaniate muzical.

Cea mai cunoscută este „Purtata” Fetelor de la Căpâlna, un dans unic și spectaculos, cu spirale, linii șerpuite și cercuri, cu melodii și versuri dedicate dragostei.

În urmă cu mai mulți ani, acorduri din „Purtata” Fetelor de la Căpâlna au fost folosite chiar de o vedetă internațională, rapperul Jay-Z, pentru melodia „Murder to Exellence”. Jay-Z a folosit un „sample” din „Purtată”, care a fost preluat mai exact dintr-o melodie inspirată din folclorul autohton al gemenelor de la Indiggo, Mihaela și Gabriela Modorcea, care sunt amintite în lista artiștilor colaboratori în realizarea piesei.

Dansul, care se joacă pe contratimp, a fost „descoperit” în urmă cu câteva decenii de o învățătoare venită de dincolo de munți, din Vechiul Regat, pe nume Stana, care s-a căsătorit cu directorul școlii din Căpâlna, Teodor Biriș. Ea a organizat fetele din sat pe mai multe grupe de vârste.

„Noi, ‘domnii’, cum ni se spunea în sat celor plecați la învățătură și la înalte universități, n-am observat frumusețea lui, deși regulat participam la jocul tinerilor ce se organiza duminica și în zilele de sărbătoare. A trebuit să vină Stana Biriș de pe alte meleaguri ale țării, dotată cu o sensibilitate de artist, să descopere și să lanseze acest dans, jucat cu o distincție aparte”, spune un fiu al satului, Vasile Marcu, în monografia comunei Jidvei apărută în urmă cu mai mulți ani.

Uimită de frumusețea și puritatea interpretării, Stana Biriș a pus bazele ansamblului de dansuri populare și le-a scos pe fetele de la Căpâlna în lume, obținând cu acest joc numeroase premii și distincții la diverse festivaluri și concursuri

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.