Arhiepiscopul ortodox de Alba Iulia, Irineu, spune în Pastorala adresată credincioșilor de Crăciun că, deși lumea contemporană s-a modernizat „enorm”, omenirea este amenințată de rele care inspiră panică, așa cum este pandemia de coronavirus, însă, cu toate acestea, oamenii nu trebuie să își piardă curajul.
„Deși lumea contemporană s-a modernizat enorm, iar viața cotidiană oferă pământenilor nenumărate posibilități, totuși, omenirea este amenințată de atâtea rele, cum este epidemia de acum, care inspiră panică. Baza materială a multora s-a ruinat, viitorul nostru nu va fi, poate, așa cum l-am plănuit, iar condițiile în care ne desfășurăm activitatea s-au schimbat vertiginos. Cu toate acestea, nu trebuie să ne pierdem curajul, ci trebuie ‘să ne apropiem cu încredere de tronul harului’ (Evr. 4, 16) și să ne raportăm la Acela Care ține frâiele istoriei”, afirmă Arhiepiscopul Irineu.
Acesta adaugă că stabilitatea nu stă în bogățiile lumii și nici în societățile de asigurări și nici siguranța noastră nu stă în planul propus, ci în Dumnezeu, pentru a merge înainte cu speranță.
„Din păcate, credem că planificăm, coordonăm și acționăm așa cum vrem noi, dar sunt lucruri care ne scapă de sub control, încât ne simțim uneori incapabili de a opri răul, cum este și acest virus ucigător, un perfid inamic invizibil. Însă, așa fragili și plăpânzi cum suntem, dacă ne alipim de ‘Dumnezeul Cel tare’ (cf. Is. 9, 5) și ne încredem în El, noi putem privi dincolo de boală și de moarte unde Se află Hristos, născut în Betleem, pentru a da sens vieților noastre”, transmite Arhiepiscopul Ortodox de Alba Iulia.
IPS Irineu amintește că din vremuri străbune, din generație în generație și din an în an, neamul românesc sărbătorește Crăciunul cu tradițiile sale milenare, moștenite și păstrate cu sfințenie de la înaintași.
„Atrăgătoare prin farmecul și ineditul lor, datinile noastre, dar mai ales colindele noastre, sunt un prilej uimitor de a pătrunde în tainele sufletului românesc și de a surprinde pe viu felul în care un străvechi popor îmbogățește tradiționalele sărbători de iarnă. Românii s-au născut creștini odată cu colindele lor dragi care, prin conținutul lor superb, ne invită ‘să ascultăm cu folos / ce se spune de Hristos’. (…). Colindele religioase românești au o mare valoare teologică, pentru că sunt inspirate din Sfânta Scriptură, Sfânta Tradiție, Viețile Sfinților, slujbele liturgice și chiar din iconografia bisericească. (…). Atunci când mesajul colindelor nemuritoare este trăit în comuniune, el devine moleculă de viață și fibră de energie dumnezeiască”, mai spune Arhiepiscopul.
Acesta menționează că la poporul român, Nașterea lui Hristos se oglindește „admirabil” în colindele tradiționale care reprezintă „expresia cea mai vie” a culturii sale teologice și duhovnicești populare.
„Așadar, ne putem da seama de modul cum națiunea de la Dunăre și Carpați înțelege și trăiește ‘taina cea din veci ascunsă neamurilor’ (Col. 1, 26), taina Întrupării Mântuitorului. Geniul popular transferă evenimentul Nașterii din Țara Sfântă pe plaiurile românești, ‘lângă Mureș, lângă Tisa’, pe Olt și pe Târnave, iar, pentru a scăpa de mânia lui Irod, Fecioara Maria fuge în munții din România, numită ‘moșie dumnezeiască’. Colinda noastră, născută odată cu colindătorii, duce din casă în casă fiorii credinței și ai tradiției. În acest fel, ține legătura cu trecutul, cu ființa eternă a neamului, motiv pentru care românul dreptmăritor zice: ‘Azi cu strămoșii cânt în cor / Colindul sfânt și bun’”, mai spune Arhiepiscopul de Alba Iulia.
