Crearea unei diplome universitare europene, care să fie recunoscută automat în toate țările membre ale Uniunii Europene, a fost unul dintre principalele puncte discutate marți la Paris, la o reuniune informală a miniștrilor educației superioare, transmite EFE.
Proiectul, promovat de Comisia Europeană, a primit deja undă verde din partea mai multor state membre, însă pentru punerea sa în aplicare va fi „necesară parcurgerea mai multor etape”, a declarat într-o conferință de presă comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, bulgăroaica Mariya Gabriel.
„Ideea este (ca aceste diplome universitare europene) să poată fi aplicate pentru licențe, programe de master și doctorate. Pentru aceasta, trebuie să le oferim statelor membre o serie de caracteristici comune. După aceea, le revine lor (statelor membre – nota red.) să le încorporeze în legislațiile” naționale, a explicat comisarul european, care speră ca inițiativa să prindă contur „până în 2024”.
O astfel de măsură ar elimina o parte din actualele dificultăți pentru echivalarea anumitor titluri universitare în țările din blocul comunitar.
Reuniunea desfășurată în Orașul Științei și Industriei din Paris „a fost importantă pentru că dezvăluie puțin cum vor fi președinția franceză și următoarele președinții ale Republicii Cehe, Suediei și Spaniei în privința rolului extrem de important pe care îl au universitățile în Uniunea Europeană”, a declarat pentru EFE ministrul universităților din Spania, Joan Subirats, care a pledat pentru o implicare mai mare a studenților în ceea ce privește conținutul materiilor și în definirea propriului lor rol în cadrul sistemului universitar european. Subirats a mai precizat că la reuniunea de la Paris s-a vorbit și despre emiterea unui card de student european începând chiar din acest an.
Amfitrioana reuniunii, ministrul educației superioare din Franța, Frederique Vidal, a pledat pentru promovarea „atractivității și competitivității” universităților europene, salutând totodată „libertatea academică și integritatea științifică” ale mediului european.
„Finanțarea cercetării trebuie înțeleasă de concetățenii noștri, pentru că (cercetarea) trebuie finanțată mai mult și mai bine. Înșiși cercetătorii trebuie să explice acest lucru”, a subliniat ministrul francez, care a dat drept exemplu studiile realizate în fizică privind razele laser care au dus la descoperirea unei tehnologii care este folosită la vindecarea bolilor oculare.
Din Republica Cehă, țară care va succeda Franței la președinția prin rotație a UE, a fost prezent viceministrul pentru relații internaționale, Uniunea Europeană și fondurile de coeziune, Vaclav Velcovsky, care a cerut ca țările membre ale UE „să pună la comun infrastructuri din sfera științei”.
Reprezentanta Suediei, care va prezida blocul european în primul semestru al anului 2023, ministrul educației Anna Ekstrom a apreciat că pandemia de coronavirus a demonstrat cât de importantă este cercetarea medicală. „De exemplu, cu vaccinurile, cu diversele tratamente”, a remarcat Ekstrom, care a deplâns „prețul uriaș” plătit de studenți care nu s-au putut afla în aulele universităților în mod constant.
În opinia lui Ekstrom, „învățământul la distanță este mai bun decât nimic, dar nu este același lucru. (Studenții) nu socializează, nu fac glume, nu se creează dezbateri”. Ea a vorbit și despre rolul de pionierat al universităților în Europa, în contextul în care multe dintre ele au fost create „cu mult înainte de apariția frontierelor actuale”.
