Președintele Secțiunii de Somnologie din cadrul Societății Române de Pneumologie, dr. Ioana Munteanu, a declarat vineri că utilizarea tehnologiei (telefoane inteligente, calculatoare, jocurile pe consolă) este utilă, însă nu trebuie uitate efectele asupra calității somnului și a sănătății.
„Tehnologia ne poate fi utilă, dar nu trebuie să uităm și efectele sale asupra calității somnului și asupra sănătății. (…) Dacă ne referim la adolescenți, scurtarea somnului impusă de tehnologie, de exemplu aceste pierderi bruște de somn de câte patru ore în șase zile, în cursul unei săptămâni sau un somn cu o durată mai scurtă de șase ore pe noapte determină tulburări ale metabolismului glucidic cu instalarea în timp a obezității și a diabetului zaharat. De asemenea, rețelele de socializare pot avea pe lângă impactul pozitiv și unul negativ asupra somnului și dezvoltării adolescentului. De exemplu, aceste studii arată că adolescenții care cercetează pe telefoane, rețele de socializare cu 30 de minute înainte de culcare, în special fetele, pot suferi de insomnie, anxietate și depresie. (…) Somnul întârziat și trezirea mai avansată dimineață induce modificări ale ritmului circadian cu tulburări de creștere, dezvoltare și a performanțelor școlare și nu în ultimul rând a activității decizionale a adolescentului”, a explicat Munteanu, la o conferință.
Închideți laptopurile și telefoanele!
Potrivit medicului, lumina emisă de telefoanele inteligente, console, calculatoare produce o tulburare a ritmurilor circadiene prin suprimarea secreției de melatonină și astfel perturbă scăderea temperaturii corpului pe parcursul nopții, care duce la alterarea calității somnului.
„79% dintre adulți își deschid smartphone-urile în primele 15 minute de la trezire sau poate nu le-au închis deloc și aceștia suferă mai multe tulburări de somn, au insomnii, depresie și anxietate pe parcursul nopții. De asemenea, computerele și jocurile pe consolă pot fi și ele implicate în tulburările de somn. (…) Lumina pe care o emit aceste ecrane este lumină cu unde scurte, care produce o tulburare marcată a ritmurilor circadiene prin suprimarea secreției de melatonină și astfel perturbă scăderea temperaturii corpului pe parcursul nopții cu alterarea calității somnului. Şi jocurile pe consolă produc insomnie, oboseală în timpul zilei dacă ne scurtăm prea mult somnul și alterarea capacității de decizie. (…) Cele mai importante sunt dispozitivele portabile. Acestea, prin ecranele de tip LCD și led, emit lumină albastră cu unde scurte care afectează cel mai negativ somnul și odihna noastră”, a arătat medicul.
Necesarul de somn de omului
Ioana Munteanu a susținut că somnul reprezintă baza triunghiului vieții sănătoase, alături de nutriție și activitate fizică, iar prin lipsa acestuia toate structurile organismului au de suferit.
„Somnul este acea parte a vieții noastre care asigură refacerea psihică și energetică a întregului organism. El trebuie să fie atât calitativ și să aibă cantitatea necesară”, a afirmat doctorul în cadrul conferinței „Calitatea somnului și impactul asupra sănătății. Impactul tehnologiei asupra somnului” organizată de Societatea Română de Pneumologie, prin Secțiunea de Somnologie, cu ocazia Zilei Mondiale a Somnului.
Munteanu a spus că necesarul de somn scade odată cu înaintarea în vârstă, de la 14-17 ore pe zi cât este în cazul nou născuților, la 7 ore pe zi în cazul adultului între 18 și 60 de ani.
„Peste vârsta de 65 de ani acest somn este fragmentat, mai ales somnul de noapte este fragmentat, fiind necesare perioade de somn pe parcursul zilei pentru a avea o calitate a vieții corespunzătoare”, a mai declarat medicul.
Tulburări mai frecvente ale somnului
Profesorul Florin Mihălțan a afirmat că există peste 80 de tulburări ale somnului. Potrivit acestuia, tulburarea somnului poate avea implicații grave legate de accidente sau alte erori umane.
El a spus că există o prevalență în creștere a apneei în somn.
„Dacă ne referim strict la sindromul de apnee în somn, în special formele obstructive, pentru că ele predomină, avem o prevalență în creștere, avem o multitudine de astfel de pacienți care nu sunt diagnosticați sau sunt diagnosticați târziu. (…) Pacientul oscilează între starea de veghe și starea de somn. (…) Alimentează și alte patologii și alte afecțiuni. (…) Sindromul de apnee în somn obstructiv este un numitor comun și pentru o afectare pediatrică și afectarea la nivelul adultului”, a arătat Florin Mihălțan.
