Banca Mondială estimează o reducere la sub jumătate a creșterii economice a României față de cea estimată în realizarea construcției bugetare a României pentru anul 2022, anunță analistul economic român Iancu Guda.
„Vești (foarte) proaste: Banca Mondială estimează o reducere la sub jumătate a creșterii economie a României față de cea estimată în buget, respectiv 1,9% vs 4,3%. Dacă se adeverește, aceasta înseamnă că am pierdut cel puțin 5 mld. euro din PIB potențial, adică min. 1,5 mld euro venituri la buget. Între timp, cheltuielile publice nu doar că sunt stabile, acestea cresc semnificativ, pentru că avem multă risipă în administrația publică, cheltuieli sociale rigide și, mai nou, cadouri populiste din pix finanțate pe datorie sau tiparniță…”, a scris analistul pe pagina sa de socializare.
Iancu Guda spune că, în plus, am atins și un record nedorit: cel mai mare deficit comercial atins în istoria noastră recentă.
„Daca nu aveam suficiente probleme, astăzi au venit și ultimele cifre pe evoluția deficitului comercial: record istoric (negativ)! În 2021 am importat mai mult decât am exportat cu 116 mld. lei, aproape 10% din PIB. La febr. ’22, deficitul comercial a crescut cu aproape 50% față de aceeași perioada din anul anterior, de la 15 mld. până la 22 mld. Daca nu producem, atunci ne îndatorăm ca să importăm. Double trouble … pentru ca importăm și inflația europeana peste cea locală”, explică analistul român.
„Am analizat dinamica importurilor și a exporturilor pe componente (mașini, mărfuri și articole manufacturate, produse chimice, produse alimentare, băuturi și tutun). Am observat o surpriza plăcută la tutun, unde exporturile au crescut la 1,3 mld euro in 2021 și au reprezentat jumătate din total exporturilor de produse alimentare si bauturi”, mai precizează Iancu Guda.
Guda se pronunță în căutarea unor măsuri eficiente pentru încurajarea economiei naționale și se pronunță împotriva măsurilor de subvenționare masivă anunțată de guvernanți.
„Ce trebuie să facem: să investim ca să producem și să exportăm, prin stimularea antreprenoriatului și atragerea investițiilor străine directe în capacități de producție! Știu că e mai simplu să dai din pix pentru subvenții, plafonări și vouchere (plătite tot de populație mai târziu, prin inflație și taxe mai mari)… dar nu este sustenabil pe termen mediu și lung!”, conchide analistul economic.
