Teresa Ribeiro, reprezentantul OSCE pentru Libertatea Presei, afirmă într-un interviu acordat Agerpres că războiul din Ucraina a demonstrat cât de importante sunt mass-media libere, mai ales în momente cruciale.
„Avem noi provocări. Avem provocările care sunt legate de criza de securitate – invazia Ucrainei, care creează multe probleme. În același timp, această situație are și aspecte pozitive. Nu vreau să fiu cinică, dar vreau să pun accent pe importanța libertății de exprimare și a libertății mass-media. Uneori, în aceste momente foarte grele, putem înțelege mai bine cât de importantă este libertatea mass-media, cât de important este rolul jurnaliștilor. Nici nu realizăm câți jurnaliști curajoși și-au făcut meseria pe teren, fără de care nu am avea informațiile despre ceea ce se întâmplă”, spune reprezentanta OSCE.
Ribeiro face referire și la importanța accesului la informații publice.
„Trebuie să evităm tentația de a spune: ‘Totul este secret, totul este legat de securitate, așadar, să îngustăm accesul media și dreptul de a chestiona activitatea noastră, să îngustăm plaja de informații care sunt cu adevărat de interes public’. La final, așa ceva face foarte mult rău, ne face mult rău nouă tuturor, nu doar jurnaliștilor. Dimpotrivă, vorbim de societate în ansamblul ei. Trebuie să avem constant întrebări, mai ales în situații grele, în situații extreme, în crize extreme, când este nevoie să luptăm pentru valori, să luptăm pentru principii și să ne asigurăm că vom continua să le respectăm și să le protejăm pe acestea”, susține Teresa Ribeiro.
Întrebare: – Acum aproape două săptămâni, la a 25-a aniversare a funcției dumneavoastră în OSCE, ați spus că nu este niciun motiv de celebrare, în contextul mondial actual și referitor la libertatea presei. De asemenea, ați spus în discurs că „ne confruntăm cu un regres fără precedent în ceea ce privește libertatea presei și o blocare severă a relatărilor media independente în regiunea OSCE”. Puteți detalia și puteți indica țări anume?
Teresa Ribeiro: – Da. Acesta a fost discursul meu când am prezentat raportul elaborat bianual în fața Consiliului permanent, Consiliul cu reprezentanții țărilor membre, ambasadorii. Aceasta a fost evaluarea mea privind perioada analizată. Anul acesta marcăm 25 de ani de la fondarea instituției mele, aceea a Reprezentantului pentru Libertatea Presei și, din păcate, nu este un moment de sărbătoare. Nu, nu avem o situație privind libertatea media și libertatea de exprimare pe larg în regiune care să ne inspire, care să ne încurajeze. Dimpotrivă, este o situație gravă. Avem multe probleme în regiune, dar sper că poate anul viitor situația se va îmbunătăți puțin. Să ne păstrăm speranța că este posibil să contribuim la îmbunătățirea situației din regiune. Problemele sunt imense. Cu siguranță avem noi provocări. Avem provocările care sunt legate de criza de securitate – invazia Ucrainei, care creează multe probleme. În același timp, această situație are și aspecte pozitive.
Nu vreau să fiu cinică, dar vreau să pun accent pe importanța libertății de exprimare și a libertății mass-media. Uneori, în aceste momente foarte grele, putem înțelege mai bine cât de importantă este libertatea mass-media, cât de important este rolul jurnaliștilor. Nici nu realizăm câți jurnaliști curajoși și-au făcut meseria pe teren, fără de care nu am avea informațiile despre ceea ce se întâmplă. Acest lucru va avea un efect critic nu doar în ceea ce privește mobilizarea tuturor, de a reacționa la ceea ce se întâmplă, nu doar privind revitalizarea unui sentiment de unitate, de urgență, de spirit voluntar față de suferințele de acolo. În același timp ei (jurnaliștii – n.r.) joacă un rol important în ceea ce privește adunarea de dovezi pentru viitoare mecanisme de tragere la răspundere privind posibile încălcări ale legii, posibile crime de război ce au avut loc pe teren. Cred că această criză a arătat cât de important este rolul jurnaliștilor, cât de importantă este libertatea mass-media. Iar acesta a fost, aș spune, impactul pozitiv, conștientizarea, pentru noi toți să ne uităm la aceste probleme importante, centrale în societățile noastre și la contribuția la pace și securitate, care sunt pe agenda Organizației.
Î: – Dar în momente în care jurnalismul este văzut ca esențial, cum este acum, jurnalismul este mai amenințat decât de obicei. Vorbim de amenințări fizice, de jurnaliștii care relatează din Ucraina, dar și de intimidări, o formă mai subtilă de amenințare și oarecum greu de demonstrat…
Teresa Ribeiro: – Nu aș spune, pentru că este evidentă și foarte vizibilă, așa că nu cred că este greu de demonstrat. Există dovezi legate de genul acesta de hărțuire a jurnaliștilor. Avem un raport pe tema hărțuirii prin intermediul sistemului judiciar, anul trecut, și continuăm să lucrăm pe această temă. În același timp, știm că alte organizații, precum UE, sunt foarte interesate de acest subiect, se pregătește o directivă SLAPP (Strategic Lawsuit Against Public Participation) privind acest aspect. Deci cred că suntem conștienți și recunoaștem că este o problemă și că uneori este un instrument foarte puternic folosit în a reduce la tăcere vocile critice. Este clar. Deci trebuie să facem ceva și acesta este motivul pentru care instituția pe care o reprezint lucrează pe această temă. Referitor la siguranța jurnaliștilor și la modul în care trebuie să protejăm jurnaliștii, lansăm anul acesta un proiect despre siguranța jurnaliștilor, din motivele pe care le-am menționat anterior. Am vorbit despre importanța jurnaliștilor pentru democrațiile noastre, pentru lumea noastră și ideea de siguranță a jurnaliștilor nu va fi analizată doar în ceea ce privește protejarea fizică, ci și din unghiuri diferite. Pentru că avem nevoie de siguranță din punct de vedere legal, avem nevoie de condiții propice de muncă pentru jurnaliști, condiții legate de tehnologie. Avem nevoie de toate aceste condiții pentru a permite jurnaliștilor să își ducă la capăt misiunea lor importantă.
Sigur, un aspect la care ne vom uita cu foarte mare atenție va fi acela care este legat de hărțuirea prin intermediul sistemului judiciar. Această abordare va mai cuprinde situația jurnaliștilor în momente de criză, în situații de conflict, pentru că sunt importante în procesul activității jurnalistice. Încercăm să analizăm nu doar importanța profesiei în momente normale – lucru care are multe provocări, deoarece aceia care sunt observați de jurnaliști au tendința de a fi foarte inventivi în ceea ce privește instrumentele de a reduce la tăcere jurnaliștii, să îi facă să tacă pe cei care îi contestă. În același timp, vrem să ne adaptăm eforturile la noile provocări precum războiul din regiunea noastră sau faptul că există jurnaliști care lucrează în exil, pentru că acum avem asemenea situații. Acești jurnaliști au fost nevoiți să își părăsească țările și trebuie să aibă posiblitatea de a continua să muncească, lucru foarte important pentru noi toți.
Î: – În privința jurnaliștilor care au fost uciși în zone de conflict, în Ucraina acum, cazul lor va fi parte dintr-o investigație separată? Va fi clasat drept crimă de război?
Teresa Ribeiro: – Nu este de competența noastră, nu suntem o instanță, nu suntem un mecanism care trage la răspundere, ca să judecăm aceste cazuri. Misiunea mea, pe scurt, este să identific încălcările pe care le fac statele cuprinse în acest angajament în zona mass-media și, în același timp, să ofer consiliere, sprijin pentru ca acestea să își alinieze cadrul legal, practicile, la aceste angajamente. Asta facem noi și când avem asemenea proiecte, la final, ele sunt realizate pentru a ajuta statele participante, să le oferim instrumentele pe care le pot folosi dacă doresc, evident, să abordeze mai bine problemele care sunt legate de siguranța jurnaliștilor.
Î: – În cel mai recent top realizat de Reporteri fără Frontiere, România a căzut opt locuri, este pe locul 56 din 180 iar unele dintre problemele subliniate de Reporteri fără Frontiere au fost imixtiunile și blocarea de informații de către autorități publice, referitor la jurnaliști. Ați întâlnit oficiali români. Ați abordat această problemă? Cum ar putea fi rezolvată? Poate fi rezolvată și există un canal de comunicare între jurnaliști și autorități?
Teresa Ribeiro: – Nu este de competența mea să fac topuri de țări, evident, este treaba celor de la Reporteri fără Frontiere, nu este responsabilitatea mea, dar accesul la informații este o componentă importantă în exercitarea libertății de exprimare. De aceea este esențial să asigurăm dreptul nu doar al jurnaliștilor, dar al publicului în general de a accesa informații. Este o chestiune de participare, de drept cetățenesc, așa că este un aspect esențial. Am discutat acest subiect, știu că România are un cadru legal privind accesul la informații. Uneori problema este legată nu de cadrul legal, acesta este unul foarte bun. Avem nevoie de o implementare bună a cadrului legal. Aș spune că acesta este un aspect crucial. De asemenea, este un lung proces de învățare pentru toată lumea, deoarece uneori autoritățile publice au tendința de a fi foarte secretoase privind politicile, practicile. Aș spune că este vorba de un proces de învățare pentru toată lumea, dar cu siguranță trebuie să facem progrese în toate statele membre în privința accesului la informații. Dacă nu avem cetățeni bine informați, aceștia nu pot chestiona oficialii, nu pot participa în mod semnificativ la viața publică, nu putem, noi, comunitatea, să avem o democrație puternică. Iar acesta este motivul. Sigur, uneori este greu să oferi genul acesta de informații, să dezvălui informații, dar, când tragem linie, este un proces din care câștigă toți. Şi trebuie să învățăm, este un proces, așa cum e totul în viață.
Î: – Vorbeați de cadrul legal, dar uneori jurnaliștii de investigație, cei din România mai ales, spun că au solicitat informații, autoritățile publice nu au răspuns iar ultima soluție este să acționeze în justiție aceste autorități. Jurnalismul este o meserie fragilă, este greu pentru jurnaliști să își permită un avocat. Iar la final, când există un verdict, informațiile cerute nu mai au relevanță, probabil.
Teresa Ribeiro: – Înțeleg asta, știu că pentru jurnaliști componenta timpului este foarte importantă, lucrează contratimp, iar uneori autoritățile nu se aliniază la aceste exigențe ale muncii jurnalistice. Nu cred că în confruntare este cel mai bun răspuns, pentru că la final toată lumea pierde, în urma acestor procese. Eu încerc să conving autoritățile că este foarte important să aibă o deschidere și să ofere informații. Pentru că dacă nu oferi informațiile corecte, tu, ca politician, te vei confrunta cu informații greșite, care nu sunt exacte. Așa că este mai bine să controlezi procesul acesta, cu informații relevante. Este uman să te ferești uneori, să crezi că ar fi periculos, că ar avea impact negativ. De asemenea, cred că avem nevoie de mai multe platforme pentru politicieni și pentru jurnaliști unde să discute, să înțeleagă, să fie mai incluzivi în implementarea cadrului legal, nu doar privind textul de lege, ci și aplicarea. Este important, toată lumea câștigă din această alianță, deși uneori este greu pentru politicieni. Am activat în politică, așa că știu că nu este ușor, uneori e dificil să fii presat de jurnaliști, dar trebuie să le înțelegem și să le respectăm munca și să recunoaștem importanța muncii lor. Este pentru binele public.
Î: – De fiecare dată când există dezbateri cu jurnaliști care au fost intimidați din cauza unor investigații realizate, care au deranjat oamenii de la putere, aceștia vorbesc mereu despre cât de ușor este să distrugi reputația unui jurnalist într-o clipă. Luați acest aspect în considerare, vorbiți cu autoritățile despre asta? Pentru că e ușor, până la urmă, să răspândești minciuni despre jurnaliști și să le anulezi munca.
Teresa Ribeiro: – Din păcate, da, de multe ori nu este vorba de hărțuire prin intermediul sistemului judiciar, este un alt mod de intimidare a jurnaliștilor. Bineînțeles, creează o presiune îngrozitoare pe jurnaliști, este o tendință negativă. Îmi amintesc că în fiecare an este adoptată, la nivel global, care include ONU, OSCE, Organizația Statelor Americane, Comisia Africană, o declarație pe o temă anume, importantă la acel moment. Anul trecut, declarația comună a fost exact pe acest gen de intimidare practicat de autoritățile publice, de politicieni, privind jurnaliștii. Pentru că este o temă importantă, trebuie să ne comportăm responsabil, atât ca jurnaliști, cât și ca politicieni. Nu putem folosi această formă de intimidare, nu putem folosi un limbaj care să aducă daune reputației unui jurnalist, pentru că nu este o practică sănătoasă și nu ne ajută societățile democratice, la final. Trebuie să fim foarte prudenți, iar politicienii au responsabilitatea de a se abține de la asemenea practici care pot fi maligne pentru jurnaliști și vedem cât de mult rău fac în multe state membre, nu doar în OSCE ci dincolo de OSCE. Creează o imagine negativă a jurnaliștilor în general și distruge munca lor, dincolo de chestiunea personală a unui jurnalist, întreaga profesie este lezată. Cred că nu este un lucru foarte responsabil din partea politicienilor, trebuie să fie mai atenți.
Î: – În contextul războiului din Ucraina, aveți semnale că, pe fondul conflictului, sunt țări care își vor consolida politicile privind informațiile publice, pe motiv că ar putea fi legate de siguranța națională, deși, poate, nu este cazul? Şi cum ați aborda acest aspect?
Teresa Ribeiro: – Este o temă crucială și trebuie să fim foarte prudenți. Trebuie să avem democrații funcționale, să asigurăm un echilibru între preocupările care sunt legate de securitate, libertatea de exprimare și libertatea mass-media. Este foarte greu, dar trebuie să evităm tentația de a spune: „Totul este secret, totul este legat de securitate, așadar, să îngustăm accesul media și dreptul de a chestiona activitatea noastră, să îngustăm plaja de informații care sunt cu adevărat de interes public”. La final, așa ceva face foarte mult rău, ne face mult rău nouă tuturor, nu doar jurnaliștilor. Dimpotrivă, vorbim de societate în ansamblul ei. Trebuie să avem constant întrebări, mai ales în situații grele, în situații extreme, în crize extreme, când este nevoie să luptăm pentru valori, să luptăm pentru principii și să ne asigurăm că vom continua să le respectăm și să le protejăm pe acestea. Ştiu că este greu, înțelegem că sunt îngrijorări serioase care trebuie analizate cu atenție. Garantarea securității este responsabilitatea statelor, dar în același timp să nu punem totul în aceeași oală cu securitatea. Să nu facem din asta o scuză de a evita să informăm cum trebuie cetățenii.
Î: – Vorbiți mult despre siguranța jurnalistelor. Puteți dezvolta acest subiect? Pentru că în țările occidentale nu este o problemă…
Teresa Ribeiro: – Vă înșelați, din păcate este o problemă peste tot. Este o problemă globală iar datele de la UNESCO arată realități îngrozitoare privind arestarea jurnalistelor. Trebuie să fim foarte activi privind această temă și suntem. Avem un proiect despre siguranța jurnalistelor, online. Acum intrăm în a doua fază a proiectului, când avem un ghid, bazat pe cercetare care a identificat bunele practici. Am identificat agenții care trebuie să se mobilizeze pentru a rezolva golul creat de implementarea în sine privind protejarea jurnalistelor. Este o problemă, este o problemă peste tot, este o problemă globală și trebuie să fim foarte atenți cum gestionăm problema. Pentru că nu este doar un imperativ moral, etic, este vorba de absurditatea de a exclude jumătate din persoanele care ar putea fi jurnaliști. Să nu fie jurnaliști, pentru că sunt femei și care nu vor să fie arestate. Facem un deserviciu pluralismului, pentru că o parte importantă a societății va fi exclusă din meseria de jurnalist. Nu putem accepta asta, ar fi îngrozitor pentru pluralism, pentru diversitatea vocilor. Este o problemă serioasă și vom lucra în continuare pe această temă.
Î: – Pentru că vorbeam despre reputație, este mai ușor să anulezi reputația unei femei jurnalist decât a unui bărbat jurnalist?
Teresa Ribeiro: – Nu știu. Este o întrebare bună, nu m-am gândit la asta. De obicei, femeile sunt mai expuse decât bărbații. Este mai ușor să distrugi reputația unei femei și am văzut asta în diverse rânduri, sunt cazuri cunoscute. Câștigătoarea Premiului Nobel Maria Ressa a fost ținta unei acțiuni concertate de hărțuire. Acum este câștigătoare a Premiului Nobel pentru Pace. Poate femeile sunt mai expuse și ar fi mai greu pentru ele să își recâștige reputația. Da, poate, aș spune că probabil da.
