La un an după publicarea primelor sale imagini obținute din spațiu, telescopul spațial James Webb a transmis miercuri o nouă fotografie spectaculoasă surprinzând nașterea unor stele similare Soarelui, transmite AFP.
Jeturi de hidrogen roșu domină fotografia, provocate de stele care se aprind din coconul lor de praf cosmic. Imaginea provine de la „creșa” stelară cea mai apropiată de Soare, aflată la 390 de ani lumină distanță, în norul de gaze Rho Ophiuchi.
Această imagine, care cuprinde aproximativ 50 de stele tinere de talie similară Soarelui, „ne permite să fim martori cu o nouă claritate la o perioadă foarte scurtă din ciclul de viață al stelelor”, a explicat Klaus Pontoppidan, responsabil al programului științific al telescopului James Webb, de la Space Telescope Science Institute. „Soarele nostru a trecut printr-o etapă ca aceasta cu mult timp în urmă”.
La 12 iulie 2022, Agenția spațială americană a prezentat primele imagini color obținute de noul său avanpost spațial, telescopul James Webb. Evenimentul a marcat debutul observațiilor științifice derulate de această bijuterie tehnologică, plasată la 1,5 milioane de kilometri distanță de Terra.
„În doar un an, telescopul James Webb a transformat viziunea umanității asupra cosmosului”, a declarat într-un comunicat șeful NASA Bill Nelson. „Fiecare nouă imagine este o descoperire care îi încurajează pe oamenii de știință din întreaga lume să pună și să răspundă la întrebări la care nici nu visau înainte”. a adăugat el.
De un an, telescopul James Webb îi uimește pe astronomi cu imagini de o acuratețe fără precedent. Cu ajutorul acestui telescop a fost observată cea mai îndepărtată galaxie descoperită vreodată, dar și găuri negre supermasive și au fost măsurate pentru prima oară temperaturile unor planete telurice „verișoare” ale Terrei, cărora a început să le analizeze și atmosfera.
Fluxul de studii științifice derivate din aceste observații este constant.
Una dintre principalele misiuni ale telescopului este de a explora Universul tânăr, cu vârsta de doar câteva sute de milioane de ani după Big Bang. O altă axă majoră de cercetare este studiul exoplanetelor dar și studierea formării stelelor și a ciclului de viață stelar.
Revoluționarul telescop cu infraroșu, un proiect cu un buget de 10 miliarde de dolari, considerat de NASA drept cel mai important observator astronomic spațial al următoarei decade, a fost lansat cu o rachetă Ariane 5 la 25 decembrie 2021, ora 12:20 GMT de la baza Agenției Spațiale Europene (ESA) din Guyana Franceză. După o ascensiune de 27 de minute, instrumentul ce cântărește peste 6 tone a fost eliberat din treapta superioară a rachetei de concepție franceză, iar în următoarele 13 zile s-a deplasat spre destinația sa orbitală.
Această destinație este punctul Lagrange 2 (L2), situat la distanța de 1,5 milioane de kilometri de Terra. Punctul Lagrange este un loc în care atracția gravitațională a Pământului și a Soarelui se anulează reciproc, iar telescopul beneficiază de această stabilitate orbitală în sensul în care nu trebuie să consume foarte mult combustibil pentru a-și menține poziția fixă. În plus, telescopul orbitează în jurul Soarelui în tandem cu Pământul, fiind astfel protejat de căldura solară. Instrumentele telescopului sunt concepute pentru a opera la temperatura optimă de -255 grade Celsius, în timp ce panourile solare, antena pentru comunicații și alte instrumente nonștiințifice sunt expuse căldurii solare până la temperaturi de 88 de grade Celsius.
Din poziția L2, la care a ajuns la aproape o lună de la lansare, telescopul și-a extins scutul antisolar de dimensiunea unui teren de tenis și a început să studieze cosmosul în spectrul infraroșu al luminii, folosind o oglindă cu diametrul de 6,5 metri – de aproape trei ori mai mare decât oglinda principală a telescopului Hubble.
Telescopul James Webb, care poartă numele administratorului NASA din perioada de aur a anilor 1961 – 1968, este de 100 de ori mai sensibil decât Hubble și astronomii susțin că utilizarea sa va revoluționa cunoștințele pe care le avem despre Univers. Acest instrument observă cosmosul în spectrul infraroșu, spectru ce-i permite să pătrundă dincolo de norii de gaze cosmice și de praf în care se aprind noi stele. Prin comparație, telescopul Hubble funcționează în spectrul vizibil și cel ultraviolet.
Abia la sfârșitul lunii aprilie, telescopul James Webb, situat la 1,5 milioane de kilometri distanță față de Pământ, și-a încheiat faza de aliniere și testare a instrumentelor sale științifice, devenite astfel operaționale pentru a explora profunzimile Universului. Cele patru instrumente puternice aflate la bordul său, trei instrumente optice și un spectrograf, s-au aliniat cu succes cu oglinda principală (6,5 metri în diametru) și au atins „temperatura operațională”, au fost calibrate și pregătite pentru a fi folosite în scopuri științifice, conform unui comunicat al NASA. Imaginile test primite de la aceste instrumente sunt clare și bine focalizate.
Prima imagine științifică obținută de la telescopul James Webb a fost dezvăluită lumii la începutul lunii iulie 2022. Această imagine, considerată ca având „cel mai mare grad de profunzime obținut vreodată”, arată galaxiile formate la scurt timp după Big Bang, cu peste 13 miliarde de ani în urmă.
În luna octombrie a anului trecut James Webb a transmis încă o imagine emblematică: „Stâlpii Creației” – imense structuri de gaz și praf cosmic care alimentează formarea unor noi stele, aflate la 6.500 de ani lumină de Soare, în Calea Lactee.
Conform NASA, telescopul James Webb are o misiune de 10 ani, care este preconizat să fie extinsă la 20 de ani. Dacă va fi necesar, NASA va putea trimite misiuni de mentenanță a telescopului.
Astronomi din întreaga lume pot rezerva timp pentru observații cu acest telescop, al cărui program este minuțios elaborat pe perioade de câte un an.
„Am selectat un set ambițios de observații pentru al doilea an, pe baza a tot ceea ce am învățat până acum”, a spus Jane Rigby de la Centrul Spațial Goddard al NASA. „Misiunea științifică a telescopului James Webb nu este decât la început”.
