Poeta, prozatoarea, eseista și jurnalista Ana Blandiana a fost recompensată joi cu Premiul Prințesa de Asturia pentru Literatură pentru anul 2024, informează EFE, care o descrie pe Blandiana drept „una dintre personalitățile cele mai relevante și internaționale ale panoramei literare române și o remarcabilă activistă politică”.
Autoarea a mai bine de 30 de cărți de poezie, romane și eseuri care au fost traduse în peste 25 de limbi, Ana Blandiana (născută în Timișoara, la 25 martie 1942) s-a impus în fața altor 38 de autori care au concurat pentru acest premiu, care la ultima ediție a revenit scriitorului și traducătorului nipon Haruki Murakami.
Otilia Valeria Coman, sau Ana Blandiana, așa cum își spune chiar poeta de când i s-a interzis să folosească numele tatălui ei în 1978, a fost o oponentă fermă a dictaturii comuniste a lui Nicolae Ceaușescu și o apărătoare remarcabilă a drepturilor omului și a democrației.
„Ana Blandiana este moștenitoarea celor mai strălucite tradiții literare, precum și o creatoare radical unică. Scrierea ei, care îmbină transparența și complexitatea, ridică întrebări fundamentale despre existența ființei umane, în zona privată și în societate, în fața naturii și a istoriei. A demonstrat prin poezia sa nestăpânită o extraordinară capacitate de rezistență în fața cenzurii” – și-a motivat juriul alegerea.
Postul național de televiziune spaniol RTVE îi dedică o amplă prezentare, amintind că Blandiana a scris pentru revistele Viața Studențească și Amfiteatru, unde a publicat câteva poezii care s-au transformat în simboluri ale luptei împotriva dictaturii comuniste.
Autoare de cult în întreaga Europă, opera Anei Blandiana reflectă o cunoaștere profundă a spiritului românesc într-o perioadă istorică de opresiune și stabilește înfrângerea și speranța ca linii directoare ale proiectului său literar, potrivit RTVE.
Cunoscută pentru poezia ei anticomunistă, Blandiana s-a remarcat printr-o rebeliune sublimă care a făcut-o să trăiască ani de zile ca o exilată în propria țară, mai scrie RTVE. Printre cărțile sale de poezie se remarcă „Persoana întâi plural” (1964), „Călcâiul vulnerabil” (1966), „Octombrie, noiembrie, decembrie” (1972), „Poeme” (1974), „Somnul din somn” (1977), „Soarele de apoi” (2000), „Patria mea A4″ (2010) și „Variațiuni pe o temă dată” (2018).
S-a spus despre poezia ei că este o căutare constantă și reținută, permanența a ceea ce este trecător care lasă mărturie a credinței sale în propria persoană și în poporul său, scrie RTVE.
De asemenea, Blandiana este autoare de eseuri, povești fantastice și două romane.
Proza sa a fost comparată cu cea a lui Poe, Hoffman, Kafka, Borges, Cortazar sau Eliade, notează postul de televiziune public din Spania. Critica a apreciat totodată că Ana Blandiana simbolizează conștiința și mărturia timpului ei, opoziția emblematică față de regim și lupta împotriva cenzurii, iar vocea ei ne propune o reflecție asupra creației artistice și condiției umane, asupra inocenței, căderii, morții și supraviețuirii, asupra iubirii și responsabilității în fața terorii istoriei și a nevoii de a lăsa mărturie a lucrurilor trăite.
Fiică a unui „dușman al poporului”, Anei Blandiana i s-a interzis să studieze la universitate după apariția în 1959 a primei sale poezii într-o revistă. La sfârșitul anilor 80 ai secolului trecut a început să scrie poezie de protest. După revoluția din 1989, a intrat în viața politică cu o campanie care promova eliminarea moștenirii comuniste și crearea unei societăți deschise.
Președintă de onoare a PEN Clubul Român, Ana Blandiana este membră a Academiei Europene de Poezie, a Academiei de Poezie „Stéphane Mallarmé”, a Academiei Mondiale de Poezie (UNESCO) și a Uniunii Scriitorilor din România. Din 1994 este membru fondator și președintă a Fundației Alianța Civică, o mișcare apolitică al cărei scop este atenuarea consecințelor a peste 50 de ani de comunism românesc.
Premiile Prințesa de Asturia, decernate în fiecare an de Fundația prințesei moștenitoare a Spaniei, sunt însoțite de un cec în valoare de 50.000 de euro. Acest premiu se atribuie în opt categorii: arte, literatură, științe sociale, comunicare, științe umaniste, cooperare internațională, cercetare științifică și tehnică, sport.
