Astăzi, 27 martie, românii de pe ambele maluri ale Prutului celebrează Ziua Unirii Basarabiei cu România. Această sărbătoare națională oficială, instituită prin Legea nr. 36/2017, marchează momentul istoric din anul 1918 când Sfatul Țării de la Chișinău a decis revenirea provinciei la patria-mamă. Basarabia a fost prima piesă a mozaicului național care s-a așezat la locul său, deschizând drumul spre Marea Unire de la 1 decembrie 1918, conform Agerpres.
Actul istoric: „De azi înainte și pentru totdeauna”
Hotărârea a fost luată de Sfatul Țării prin majoritate absolută, cu 86 de voturi pentru, într-un moment de maximă încărcătură emoțională. Declarația de Unire sublinia legitimitatea acestui demers:
„Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric și a dreptului de neam […] de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mama sa România”.
Prezent în sala Sfatului Țării, prim-ministrul Alexandru Marghiloman a proclamat unirea în numele poporului român și al Regelui Ferdinand I, afirmând solemn: „Basarabia este de acum unită pe veci cu România”. Regele Ferdinand a salutat acest act ca pe un „vis frumos înfăptuit”.
Recunoștință pentru sacrificiul artizanilor Unirii
Dincolo de entuziasmul unirii, istoria a cerut sacrificii imense. După 22 de ani, în urma pactului Ribbentrop-Molotov și a ultimatumului sovietic din 1940, Basarabia a fost din nou ocupată. Membrii Sfatului Țării, cei care au clădit bazele economiei și culturii românești în regiune, au fost considerați „inamici periculoși”.
Nume precum Vladimir Bodescu, Alexandru Baltaga, Constantin Bivol sau Nicolae Secară sunt astăzi amintite nu doar pentru votul lor, ci și pentru destinul lor tragic, fiind arestați, deportați și exterminați de NKVD-ul sovietic pentru curajul de a fi susținut unitatea națională.
Sărbătoare prin cultură: Chișinău și București, unite în 2026
Anul acesta, marcarea celor 108 ani de la Unire este însoțită de evenimente culturale de înaltă ținută. La Chișinău, Orchestra Operei Naționale București, sub bagheta lui Daniel Jinga, susține un concert extraordinar alături de nume precum Valentina Naforniță, Alexandru Tomescu și Damian Drăghici.
De asemenea, la nivel academic, președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a susținut recent la Milano o conferință dedicată identității românești, în timp ce la București, Organizația Studenților Basarabeni desfășoară Festivalul „Zilele Basarabiei”. Un moment solemn de reculegere are loc astăzi la Mănăstirea Cernica, unde sunt cinstiți artizanii Unirii, în prezența oficialităților și a diplomaților.
Conform legii, autoritățile locale și centrale arborează astăzi drapelul național, reconfirmând faptul că spiritul unirii din 1918 rămâne o pilon fundamental al identității românești contemporane.
