Aproape 90% dintre români cred că țara are nevoie de stabilitate, nu de crize politice.
Totodată, aproape 70% dintre români își doresc schimbarea completă a clasei politice.
Românii, sătui de actuala clasă politică
87.8% dintre respondenți sunt total de acord cu afirmația „România are nevoie de stabilitate, nu de conflicte politice”, în timp ce 7.5% sunt oarecum de acord. 1.3% sunt oarecum împotriva acestei afirmații, iar 2% sunt total împotrivă. Ponderea non-răspunsurilor este de 1.3%, potrivit barometrului INSCOP.
Potrivit sursei citate, afirmația „Este momentul unei schimbări complete a clasei politice” întrunește acordul total al 68.7% dintre cei chestionați. 15.8% sunt oarecum de acord cu afirmația, 5.9% oarecum împotrivă, iar 6.3% sunt total împotrivă. 3.2% nu știu sau nu răspund.
Populisme printre români?
46.9% dintre respondenți sunt total de acord cu afirmația „Statul trebuie să protejeze populația chiar și cu riscul de a nu ne mai putea plăti datoriile”, în timp ce 23.1% sunt oarecum de acord. 9.6% sunt oarecum împotrivă, iar 15.8% sunt total împotrivă. 4.6% nu știu sau nu răspund.
Sunt de acord cu afirmația dată într-o proporție mai mare decât restul populației: votanții AUR, persoanele cu educație primară, locuitorii din mediul rural. Sunt împotriva afirmației într-un procent mai mare decât media: votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București.
Românii vor reforme, chiar dacă sunt incomode pentru unii
Întrebați în ce măsură sunt de acord cu afirmația: „Reformele economice trebuie continuate chiar dacă sunt nepopulare”, 45.6% dintre cei intervievați spun că sunt total de acord, 21% sunt oarecum de acord, în timp ce 6.8% sunt oarecum împotrivă și 19.9% total împotrivă. Ponderea non-răspunsurilor este de 6.6%.
Votanții PNL și USR, cei cu educație superioară, locuitorii din București și angajații din sectorul public sunt de acord cu afirmația dată într-o proporție mai mare decât restul populației.
Metodologie: Datele au fost culese în perioada 11-14 mai 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu aleator fiind de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
