Costurile cu energia au devenit cea mai mare presiune financiară pentru companiile din întreaga lume în 2026, depășind celelalte creșteri de costuri. Aproape unul din cinci directori executivi spune că facturile la energie au crescut cu mai mult de 10% din cauza șocurilor globale. În România, situația este cu atât mai dificilă, pe fondul prețurilor ridicate la energie, al taxelor mai mari și al inflației.
Energia, principala presiune asupra companiilor
Costurile cu energia sunt principala „surpriză financiară” cu care s-au confruntat directorii executivi în acest an, arată sondajul global PwC CEO Survey Mid-Year Snapshot, dat publicității marți.
Potrivit sondajului, 19% dintre directorii executivi au raportat creșteri de peste 10% ale cheltuielilor cu energia, pe fondul șocurilor globale.
Problema nu se oprește însă la facturile plătite de companii. Atunci când energia și transportul se scumpesc, costurile sunt transferate de-a lungul lanțului de producție și ajung, în cele din urmă, în prețurile plătite de consumatori.
În România, companiile sunt deosebit de expuse, în condițiile în care economia este deschisă și depinde de importurile energetice.
„În România, companiile sunt preocupate că prețurile la energie ar putea rămâne ridicate o perioadă mai lungă sau ar putea oscila puternic, scumpind producția, cu atât mai mult cu cât avem o economie deschisă și dependentă de importuri energetice. Prețurile la energia electrică au avut cea mai mare creștere din Uniunea Europeană, taxele – TVA și accizele – au fost majorate, combustibilii s-au scumpit cu circa 20% de la începutul anului, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. Ca urmare, inflația a fost ridicată în ultimii ani, cea mai mare din UE, vulnerabilizând economia. Astfel, un nou șoc energetic se transmite mai amplu în economie. Concluzionând, este un context care testează competitivitatea companiilor din România”, a declarat Daniel Anghel, Country Managing Partner PwC România.
Prețurile de producție au crescut
Presiunea se vede deja în prețurile de producție. Datele INS pentru luna iunie 2026 arată că prețurile de producție a energiei au fost cu 23,3% mai mari decât în aceeași lună a anului trecut.
Conform Agerpres, tot mai multe companii, în special cele din industrie, reclamă impactul facturilor ridicate la energie asupra activității lor.
Și Banca Națională a României atrage atenția asupra efectelor. În cel mai recent raport asupra inflației, BNR arată că majorarea costurilor în domenii care consumă multă energie și în transport se transmite mai departe în întregul lanț economic.
Acest lucru pune presiune pe prețuri și afectează inclusiv competitivitatea companiilor românești pe piețele externe.
Deciziile de preț devin tot mai dificile
Presiunea asupra companiilor nu vine doar din partea energiei.
27% dintre directorii executivi chestionați spun că deciziile privind prețurile au devenit dificile într-o măsură mare sau foarte mare. Gestionarea lanțurilor de aprovizionare reprezintă o altă provocare importantă, indicată de 26% dintre respondenți.
În același timp, companiile încearcă să folosească inteligența artificială pentru a reduce efectele acestor probleme și pentru a găsi noi oportunități.
Potrivit sondajului, 51% dintre respondenți au observat o schimbare a impactului AI asupra afacerii lor în ultimele opt luni. Aproape patru din zece directori, respectiv 39%, spun că au obținut deja rezultate pozitive, iar 38% au folosit inteligența artificială pentru a profita de noi oportunități apărute în urma perturbărilor globale.
Companiile rămân optimiste privind veniturile
În ciuda presiunilor tot mai mari asupra costurilor, directorii executivi nu și-au pierdut încrederea în perspectivele de creștere.
42% dintre aceștia se declară foarte sau extrem de încrezători că veniturile companiilor lor vor crește în următoarele 12 luni, procent apropiat de cel înregistrat în urmă cu opt luni, de 39%.
Pe termen mai lung, 51% sunt încrezători în creșterea veniturilor în următorii trei ani.
În plus, o treime dintre directorii chestionați, respectiv 33%, spun că încrederea lor în perspectivele companiei a crescut, în timp ce 26% afirmă că aceasta a scăzut.
Reziliența tehnologică poate face diferența
Realizatorii sondajului consideră că avantajul va aparține companiilor care reușesc să se adapteze rapid și să folosească tehnologia pentru a face față schimbărilor.
„Diferența o vor face companiile bine pregătite și cu ‘rezistență tehnologică’ ridicată, care combină gândirea pe termen lung cu fundații solide de AI. Acestea au cu 74% mai multe șanse să raporteze succes cu AI, respectiv 55% față de 32%, și cu 66% mai multe șanse să exprime încredere puternică în creșterea viitoare a veniturilor, 48% față de 29%, decât companiile cu rezistență tehnologică scăzută. Concluzia sondajului este că reziliența devine mai degrabă un avantaj competitiv decât o simplă capabilitate defensivă”, spun realizatorii sondajului.
