Guvernul a aprobat, miercuri, la inițiativa Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (MTI), Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare pentru perioada 2026-2030. Documentul stabilește reînnoirea infrastructurii feroviare drept prioritate absolută și urmărește creșterea vitezei trenurilor, îmbunătățirea siguranței și reducerea aglomerației de pe șosele.
Noua strategie vine după o perioadă în care investițiile în infrastructura feroviară au rămas mult sub necesarul real. Potrivit Ministerului Transporturilor, în perioada 2021-2025, alocările financiare au acoperit doar 45,76% din necesarul infrastructurii feroviare, iar deficitul acumulat pentru întreținere și reparații curente a depășit 12 miliarde de lei.
Peste 9.700 de kilometri de cale ferată au depășit durata tehnică de reînnoire
Datele prezentate de MTI arată degradarea accelerată a rețelei feroviare în ultimele decenii.
În 1990, doar 10,10% dintre liniile de cale ferată, respectiv 1.364 de kilometri, aveau scadența depășită la reînnoire. În 2010, procentul ajunsese la 41,14%, echivalentul a 5.596 de kilometri.
În 2025, situația s-a agravat considerabil: 72,56% din rețea, respectiv 9.753 de kilometri de cale ferată, era considerată „epuizată” din punct de vedere tehnic.
Degradarea infrastructurii a dus inclusiv la restricții de viteză și a afectat competitivitatea transportului feroviar. În perioada analizată, transportul feroviar a înregistrat scăderi de peste 2% în cazul călătorilor și de aproape 23% în cazul mărfurilor, deși strategia precedentă prevedea o creștere de 25%.
Reînnoirea infrastructurii, declarată prioritatea absolută
Strategia Feroviară 2026-2030 stabilește trei direcții majore de acțiune.
Obiectivul 0 îl reprezintă recuperarea accelerată a restanțelor privind reînnoirea infrastructurii feroviare, considerată „prioritatea absolută” pentru următorii cinci ani.
Obiectivul A vizează creșterea competitivității transportului feroviar pe piața internă, prin trenuri mai rapide, mai sigure și mai predictibile.
Obiectivul B urmărește integrarea României în spațiul feroviar unic european și respectarea obligațiilor asumate în relația cu Uniunea Europeană.
Planul include măsuri pentru mentenanță, operare, reînnoirea și extinderea infrastructurii, precum și reforme administrative menite să eficientizeze sectorul feroviar.
Mai mulți călători și mai multe mărfuri pe calea ferată, pentru reducerea traficului rutier
Ministerul Transporturilor susține că modernizarea căilor ferate nu este doar o investiție în transportul feroviar, ci poate avea efecte directe asupra traficului rutier și economiei.
Prin mutarea unei părți a transportului de persoane și mărfuri de pe șosele pe calea ferată, autoritățile estimează că poate fi redusă aglomerația rutieră. Printre efectele urmărite se numără creșterea vitezei medii de deplasare pe șosele, reducerea blocajelor și a numărului de accidente rutiere, precum și diminuarea costurilor de transport pentru economie.
Strategia este corelată cu Master Planul General de Transport al României și include proiectele prioritare pentru perioada 2026-2030 privind modernizarea coridoarelor feroviare europene TEN-T, realizate în parteneriat cu Comisia Europeană.
Potrivit Ministerului Transporturilor, aprobarea documentului reprezintă un pas important pentru folosirea fondurilor publice și europene în vederea modernizării infrastructurii feroviare și transformării acesteia într-un sistem de transport mai sigur, competitiv și eficient.
