Ziua internațională de luptă împotriva bolii Alzheimer este marcată în fiecare an pe 21 septembrie, în cadrul Lunii Mondiale a Alzheimerului. Evenimentul are ca scop creșterea gradului de conștientizare asupra bolii și a impactului pe care demența îl are atât asupra pacienților, cât și asupra familiilor acestora.
Evenimente dedicate persoanelor afectate de Alzheimer
Potrivit Federației internaționale a asociațiilor dedicate bolii Alzheimer – Alzheimer’s Disease International (ADI), în perioada premergătoare zilei de 21 septembrie și în ziua propriu-zisă, organizații din întreaga lume desfășoară marșuri pentru memorie, evenimente de strângere de fonduri, activități și campanii de conștientizare.
Aceste acțiuni urmăresc să atragă atenția asupra persoanelor din comunități afectate de boala Alzheimer sau de alte forme de demență.
Cu ocazia fiecărei ediții a Zilei mondiale Alzheimer, ADI publică și raportul său anual privind boala Alzheimer la nivel mondial. În 2026, raportul se concentrează, asemenea temei campaniei din acest an, asupra studiilor clinice.
Ziua Mondială Alzheimer, instituită în 1994
ADI și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) au instituit Ziua mondială Alzheimer la 21 septembrie 1994. Șaisprezece ani mai târziu, în 2010, a fost lansată și Luna mondială a Alzheimerului, prima campanie de conștientizare fiind desfășurată în 12 țări.
Prima temă a Lunii mondiale a Alzheimer a fost „Demența: Este timpul să acționăm!”. Campania a urmărit să exercite presiuni asupra guvernelor pentru evaluarea politicilor privind demența și pentru identificarea unor modalități de îmbunătățire a serviciilor destinate persoanelor diagnosticate și familiilor acestora.
Alzheimer’s Disease International este federația internațională a asociațiilor dedicate bolii Alzheimer și demenței din întreaga lume și se află în relații oficiale cu Organizația Mondială a Sănătății.
Peste 57 de milioane de persoane trăiesc cu demență
La nivel mondial, peste 57 de milioane de persoane suferă de demență, iar peste 60% dintre acestea locuiesc în țări cu venituri mici și medii. În fiecare an sunt diagnosticate aproximativ 10 milioane de cazuri noi.
Numărul persoanelor care trăiesc cu demență este estimat să ajungă la 139 de milioane până în 2050. În Europa, numărul persoanelor afectate ar urma să se dubleze până în același an.
Femeile sunt afectate într-o măsură mai mare, atât direct, prin boală, cât și indirect, deoarece asigură aproximativ 70% din timpul alocat îngrijirii și sprijinului persoanelor apropiate diagnosticate cu demență, potrivit Agerpres, care citează datele prezentate de Institutul Național de Sănătate Publică.
Numărul cazurilor de demență din România ar putea crește
În România, prevalența demenței este estimată să crească semnificativ în următoarele decenii.
Conform estimării publicate de Institute for Health Metrics and Evaluation, numărul cazurilor ar putea crește de la 341.195 în 2019 la 577.177 în 2050.
Alzheimer, principala formă de demență
Boala Alzheimer este o afecțiune neurodegenerativă progresivă care afectează memoria, gândirea, comportamentul și autonomia personală. Este principala formă de demență, reprezentând aproximativ 60-70% din totalitatea cazurilor.
Deși în prezent nu există un tratament curativ, intervențiile timpurii pot contribui la încetinirea evoluției bolii și la îmbunătățirea calității vieții persoanelor diagnosticate.
Maladia este asociată cu acumularea unor proteine, inclusiv amiloide, la nivelul creierului. În evoluția bolii sunt afectate inițial ariile cerebrale responsabile de memorie, iar ulterior pot fi afectate regiunile care controlează limbajul, raționamentul și comportamentul social. În stadiile avansate, poate fi afectat întregul cortex cerebral.
Vârsta, principalul factor de risc
Apariția bolii Alzheimer nu reprezintă o consecință normală a îmbătrânirii. Totuși, vârsta înaintată este cel mai cunoscut factor de risc, majoritatea persoanelor diagnosticate având peste 65 de ani.
Printre ceilalți factori de risc se numără predispoziția genetică, existența unui părinte sau frate diagnosticat cu boala, sindromul Down, traumatismele craniene, insomnia, sedentarismul, obezitatea, fumatul, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat de tip 2 și nivelurile ridicate de colesterol.
