Consumatorii casnici generează peste 40% din risipa alimentară înregistrată în România, potrivit datelor prezentate marți de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). Instituția arată că o mare parte din pierderi poate fi evitată prin planificarea cumpărăturilor, păstrarea corectă a alimentelor și congelarea surplusului, fără diminuarea standardelor de siguranță, scrie Digi24.
„Reducerea risipei alimentare este un obiectiv strategic, însă acesta nu poate fi atins prin diminuarea standardelor de siguranță alimentară. Rămânem fermi în aplicarea legislației sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor pe întreg lanțul de distribuție, asigurându-ne că nicio măsură de combatere a risipei nu va pune în pericol sănătatea consumatorilor”, a declarat președintele ANSVSA, Alexandru Bociu, cu ocazia Zilei Internaționale de Conștientizare privind Pierderile și Risipa de Alimente.
Ce măsuri sunt recomandate magazinelor și restaurantelor
În sectorul comercial și de retail, controalele efectuate de direcțiile sanitare veterinare județene urmăresc și modul în care sunt gestionate stocurile. Printre practicile recomandate se numără vânzarea mai rapidă și la preț redus a produselor care se apropie de data durabilității minimale sau de expirare. Alimentele excedentare pot fi donate asociațiilor și băncilor de alimente, cu respectarea condițiilor de igienă și a lanțului frigorific.
„ANSVSA continuă să joace un rol activ de îndrumare a operatorilor economici. Obiectivul central este facilitarea direcționării sigure a alimentelor excedentare către consumul uman, prevenind transformarea acestora în deșeuri, fără a face însă niciun compromis de la sănătatea publică”, se arată în comunicat.
În restaurante și în celelalte unități de alimentație publică, autoritatea recomandă adaptarea porțiilor la cererea clienților, pregătirea responsabilă a personalului și gestionarea corectă a materiilor prime.
Cum poate fi redusă risipa alimentară în gospodării
Consumatorii sunt sfătuiți să planifice mesele, să verifice alimentele pe care le au deja în cămară și în frigider și să întocmească o listă înainte de a merge la cumpărături. ANSVSA recomandă aplicarea principiului „primul intrat, primul ieșit”, prin consumarea cu prioritate a produselor cumpărate mai demult. Temperatura frigiderului ar trebui menținută între 1 și 5 grade Celsius, iar alimentele care nu vor fi consumate la timp pot fi porționate și congelate. Totodată, cantitatea pusă în farfurie ar trebui adaptată apetitului, pentru ca mâncarea rămasă să nu fie aruncată.
Potrivit Ghidului de bune practici pentru consumatori, cumpărătorii ar trebui să evite mersul la magazin atunci când le este foame și să aleagă produse vrac sau ambalaje adaptate consumului real. De asemenea, pot cumpăra fructe și legume cu imperfecțiuni estetice, dacă sunt sigure pentru consum, precum și produse reduse înainte de data durabilității minimale, atunci când intenționează să le consume rapid.
Comportamentul responsabil în afara casei
La școală sau la locul de muncă, risipa poate fi redusă prin solicitarea unor porții adecvate la cantină și gestionarea responsabilă a frigiderelor și a celorlalte spații comune de depozitare.
În restaurante, clienții sunt îndemnați să își adapteze comenzile la apetitul real și să solicite ambalarea la pachet a alimentelor pe care nu le-au consumat.
