România are una dintre cele mai scăzute ponderi ale absolvenților de studii superioare din rândul țărilor OCDE, în timp ce investițiile publice în educație rămân sub media organizației, potrivit raportului „Education at a Glance 2026”, lansat marți de Ministerul Educației și Cercetării și editat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Potrivit raportului citat de Agerpres, 19% dintre persoanele cu vârste între 25 și 64 de ani din România dețin o diplomă de studii superioare, comparativ cu o medie de 43% în țările OCDE.
Diferențe importante în funcție de nivelul de educație
Datele raportului evidențiază și diferențe semnificative în ceea ce privește participarea pe piața muncii. Aproximativ 70% dintre femeile cu vârste între 25 și 34 de ani care nu au absolvit învățământul secundar superior nu fac parte din populația activă, una dintre cele mai ridicate rate înregistrate în țările OCDE și partenere.
În cazul femeilor din aceeași grupă de vârstă care au absolvit învățământul terțiar, rata de inactivitate este de aproximativ 10%.
România se remarcă însă prin ponderea ridicată a absolvenților din domeniile STEM – știință, tehnologie, inginerie și matematică. Aproximativ 30% dintre absolvenții de studii superioare din România sunt specializați în aceste domenii, peste media OCDE de 23%.
Potrivit Agerpres, raportul arată că investițiile în educație rămân reduse în România, atât ca pondere în totalul cheltuielilor publice, cât și în raport cu PIB-ul.
România alocă mai puțin pentru educație decât media OCDE
În 2023, cheltuielile publice pentru educație au reprezentat aproximativ 6,4% din totalul cheltuielilor publice din România, una dintre cele mai scăzute ponderi, în condițiile în care media OCDE a fost de 9,8%.
Ponderea cheltuielilor publice pentru educație în PIB a crescut ușor, de la 2,4% în 2015 la 2,6% în 2023, însă rămâne sub media OCDE, de 4,2% din PIB.
Deficit de cadre didactice, în special la matematică și științe
Raportul semnalează și probleme în ceea ce privește ocuparea posturilor didactice. Se estimează că 2,8% dintre posturile didactice rămân neocupate în România, una dintre cele mai ridicate rate în rândul țărilor cu date comparabile.
Acest lucru indică faptul că școlile se află adesea în imposibilitatea de a recruta cadre didactice pentru anumite posturi, mai degrabă decât să ocupe posturile vacante cu personal mai puțin calificat.
Deficitul de cadre didactice diferă în funcție de disciplină, fiind deosebit de pronunțat în cazul matematicii și științelor.
CITEȘTE ȘI:
Nicușor Dan a promulgat legea care elimină examenul de admitere la liceu
