Un studiu realizat de Salvați Copiii România, pe baza celor mai recente date privind sărăcia infantilă, arată că aproape unul din trei copii din țara noastră se confruntă cu riscul de sărăcie sau excluziune socială. În spatele procentelor sunt copii care renunță la lucruri firești pentru vârsta lor: o masă, activități alături de prieteni sau șansa de a învăța în condiții bune.
„Sărăcia pentru mine sunt momentele în care prietenii tăi își fac amintiri, iar tu nu”, mărturia unui copil consultat de Salvați Copiii România surprinde o realitate care nu se măsoară doar în bani, ci și în experiențe pierdute, griji prea mari pentru vârsta lor și sentimentul dureros de a fi lăsat în urmă.
Potrivit analizei prezentate de organizație pe 14 octombrie 2026, 32,4% dintre copiii din România se aflau în 2025 în risc de sărăcie sau excluziune socială. Deși aceasta este cea mai scăzută pondere din ultimul deceniu, România continuă să se confrunte cu un nivel ridicat al vulnerabilității în rândul copiilor.
La nivelul Uniunii Europene, situația rămâne la fel de îngrijorătoare: 19,2 milioane de copii trăiau în risc de sărăcie sau excluziune socială în 2025, față de 19,1 milioane în 2019. Cu alte cuvinte, în ciuda angajamentelor asumate pentru reducerea sărăciei infantile, numărul copiilor afectați nu a scăzut față de nivelul de acum șase ani.
Sărăcia nu înseamnă doar lipsa banilor. Înseamnă și șanse pierdute
Pentru un copil, sărăcia poate însemna să meargă la școală fără pachet, să nu își permită activități alături de colegi sau să își vadă părinții copleșiți de griji. Sunt lipsuri care nu se opresc la ușa casei, ci ajung în sala de clasă, afectează relațiile cu ceilalți și pot influența întregul parcurs al copilului.
„Atunci când de-abia aștepți să ajungi acasă de foame, că nu ai ce să-ți cumperi de pachet”, povestește unul dintre copiii care au participat la consultările organizate de Salvați Copiii România.
Mărturia continuă cu o altă experiență dureroasă: efortul depus pentru obținerea unei burse de merit, fără ca acesta să fie răsplătit. Pentru copiii din familii vulnerabile, dificultățile materiale se pot transforma astfel în obstacole în educație, în participarea la viața socială și în dezvoltarea personală.
Datele privind rezultatele școlare arată cât de adânci pot fi aceste diferențe. Potrivit cifrelor PISA 2025 prezentate în analiză, 20,6% dintre elevii din familii înstărite au rezultate slabe la citire, comparativ cu 70,6% dintre elevii vulnerabili. Diferența evidențiază legătura puternică dintre mediul socioeconomic și performanța școlară.
Mai mult, după eliminarea influenței altor factori, statutul socioeconomic explică 24,1% din variația rezultatelor elevilor români la matematică, aproape dublu față de media OCDE, de 12%, potrivit datelor citate de organizație.
Pandemia a adâncit vulnerabilitatea copiilor
Evoluția din ultimii ani arată cât de fragilă poate fi situația familiilor vulnerabile. În România, riscul de sărăcie sau excluziune socială în rândul copiilor a crescut de la 39,1% în 2019 la 40,7% în 2020 și a ajuns la 41,5% în 2021 și 2022.
Ulterior, indicatorul a scăzut la 39% în 2023 și la 33,8% în 2024, înainte de a ajunge la 32,4% în 2025. Este un progres important, însă cifrele arată că milioane de copii din Europa, inclusiv sute de mii de familii din România, continuă să aibă nevoie de sprijin.
Reducerea procentului nu înseamnă că problemele au dispărut. Pentru un copil care nu are acces constant la hrană adecvată, servicii medicale, rechizite sau activități educaționale, fiecare zi poate deveni o luptă pentru lucruri pe care alți copii le consideră firești.
Fondurile europene, o plasă de siguranță pentru copiii vulnerabili
În acest context, Salvați Copiii atrage atenția asupra riscului eliminării unor garanții financiare din viitorul buget multianual al Uniunii Europene. Comisia Europeană propune modificări care ar elimina obligația a 11 state membre de a direcționa cel puțin 5% din resursele Fondului Social European Plus (FSE+) către măsuri de reducere a sărăciei în rândul copiilor.
Organizația avertizează că renunțarea la această protecție ar putea afecta tocmai programele care intervin înainte ca problemele unei familii să devină dramatice. La nivel european, aproximativ 9,6 miliarde de euro au fost alocate pentru măsuri care vizează sărăcia infantilă.
Pentru România, fondurile europene au contribuit la dezvoltarea serviciilor comunitare destinate copiilor și familiilor aflate în dificultate. Salvați Copiii România implementează cinci proiecte locale prin care sunt oferite servicii în centre de zi, în parteneriat cu autoritățile locale responsabile de protecția copilului.
Aici, copiii pot primi ajutor la teme, consiliere, sprijin emoțional, rechizite, produse de igienă și o masă caldă. Participă la activități creative și sociale, au acces la spectacole și vizite la muzee, iar părinții beneficiază de consiliere și îndrumare pentru depășirea dificultăților familiale și profesionale.
Sunt intervenții care pot părea simple, dar care fac diferența între un copil lăsat să se descurce singur și unul care primește sprijinul necesar pentru a merge mai departe.
Mai multe creșe, dar nu aceleași șanse pentru toți copiii
Un alt exemplu al impactului finanțărilor europene este dezvoltarea educației antepreșcolare. Numărul copiilor înscriși în creșe în România s-a dublat între 2020 și 2024, crescând de la 17.400 la 35.318.
Cu toate acestea, participarea copiilor sub trei ani la servicii formale de educație și îngrijire rămâne redusă. În 2025, rata era de 11,1%, față de 6,8% în 2020.
Diferențele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative. În mediul rural, numărul locurilor în creșe a crescut de la 429 în 2020 la 3.405 în 2024. În mediul urban, capacitatea a crescut de la 16.971 la 31.913 locuri.
Progresul este vizibil, dar accesul la servicii nu este încă echitabil. Pentru familiile din comunitățile cu resurse limitate, lipsa unei creșe în apropiere poate însemna oportunități mai puține atât pentru copii, cât și pentru părinții care încearcă să își găsească un loc de muncă.
„Sper ca viitorul meu să fie mai bun”
Dincolo de statistici, vocea copiilor rămâne cea mai puternică mărturie a efectelor sărăciei. Un copil care a participat la consultările organizate de Salvați Copiii Italia a vorbit despre teama de a nu ști dacă familia va avea ce mânca în ziua respectivă.
„Sper ca viitorul meu să fie mai bun decât ce trăiesc în prezent, pentru că e greu să stai mereu să te întrebi «vom avea ce mânca azi?»”, a spus acesta.
Este o întrebare pe care niciun copil nu ar trebui să fie nevoit să și-o pună. Copilăria ar trebui să însemne siguranță, educație, prietenii și posibilitatea de a privi cu încredere spre viitor, nu grija pentru masa de mâine sau teama că lipsurile familiei îi vor limita șansele.
Gabriela Alexandrescu, președinte executiv al Salvați Copiii România, avertizează că eliminarea instrumentelor financiare dedicate prevenirii sărăciei ar putea pune în pericol serviciile care sprijină copiii și familiile înainte ca acestea să ajungă în situații critice.
Organizația solicită menținerea unui Fond Social European Plus puternic, păstrarea pragului obligatoriu de 5% pentru reducerea sărăciei infantile și creșterea alocării la 10% în statele în care riscul de sărăcie sau excluziune socială în rândul copiilor depășește media europeană. De asemenea, cere finanțare transparentă, obiective măsurabile și implicarea copiilor și a societății civile în monitorizarea programelor.
Uniunea Europeană și-a propus ca până în 2030 să scoată din sărăcie sau excluziune socială cinci milioane de copii. Pentru atingerea acestui obiectiv, ar trebui ca, de acum și până la termenul-limită, aproximativ 2.800 de copii să iasă din sărăcie în fiecare zi.
În spatele fiecărei cifre se află un copil care merită mai mult decât promisiunea unui viitor mai bun. Merită șansa de a-l avea.
