Actualitate

Însemn memorial pe locul „Temniţei lui Crişan”, la 242 de ani de la izbucnirea Răscoalei din 1784

Locul în care a fost întemniţat Crişan, unul dintre liderii Răscoalei din 1784 din Transilvania, a fost marcat luni, la 242 de ani de la izbucnirea revoltei, printr-un însemn memorial, pe Aleea Castanilor din Alba Iulia, scrie Agerpres.

Foto: municipiul Alba Iulia-Facebook

Istoricii au ajuns la concluzia, în baza surselor narative şi a celor cartografice, că temniţa în care a fost ţinut Crişan şi în care s-a sinucis, în februarie 1785, era situată în perimetrul actualei curţi a Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia.

„Am inaugurat astăzi un nou loc memorial în Alba Iulia. Este vorba despre locul în care bănuim că s-a aflat temniţa lui Crişan, pentru că acea clădire a Gărzii Mari a fost demolată odată cu şantierul edificiului Babilon, actualul Muzeu Naţional al Unirii, de la 1850. Bănuim inclusiv ca temniţa să se păstreze încă în pământ, dar asta doar prin investigaţii arheologice ulterioare o vom putea demonstra. Oricum, locul l-am stabilit că este aici, în baza surselor narative şi a celor cartografice”, a declarat istoricul Tudor Roşu.

Prezent la eveniment, Ioan Bolovan, membru corespondent al Academiei Române, care anterior a susţinut la Sala Unirii o conferinţă despre însemnătatea Răscoalei din 1784, a afirmat că Gheorghe Giurgiu, cunoscut drept Crişan, a fost unul dintre liderii marcanţi ai tuturor răscoalelor ţărăneşti din Europa secolului al XVIII-lea.

„El a fost un lider care a avut o pregătire militară bună, a făcut ani mulţi de serviciu militar. A deprins meşteşugul armelor şi a înţeles importanţa organizării iobagilor şi din punct de vedere militar”, a spus Ioan Bolovan.

Horea, pe numele său Ursu Nicola, şi Cloşca – Ioan Oargă, au fost prinşi la 27 decembrie 1784, după ce au fost trădaţi. Moţii care au contribuit la prinderea celor doi au fost recompensaţi cu 600 de ducaţi şi au fost declaraţi ţărani liberi, favoare acordată şi urmaşilor lor, urmând să fie eliberaţi, din ordinul împăratului, de toate obligaţiilor lor domeniale.

Duşi sub escortă la Alba Iulia, Horea, de 54 de ani, şi Cloşca, de 37 de ani, au fost închişi separat, în celule din Porţi diferite.

Crişan, care avea 52 de ani, a fost prins ceva mai târziu, în 29 ianuarie 1785, tot cu ajutorul local al unor români, prin „zelul” Popii Moise din satul lui, din Cărpiniş, ajutat de fiul său şi de nouă ţărani, care au fost recompensaţi pentru acest lucru cu 300 de ducaţi.

El s-a spânzurat, în 13 februarie 1785, cu sfoara sau cureaua de la opincă. O variantă ar fi şi aceea că s-ar fi sugrumat cu tivitura cămăşii şi cu o piatră.

În 28 februarie 1785, Horea şi Cloşca au fost traşi pe roată.

Răscoala din Transilvania de la 1784 a fost una dintre cele mai importante mişcări sociale de la sfârşitul veacului al XVIII-lea din Europa. 

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.