Social

„Târgul de Fete” de pe Muntele Găina și legendele celei mai vechi și mai cunoscute sărbători populare

Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba a realizat un studiu, „Hai pe Muntele Găina”, dedicat „Târgului de Fete”, manifestare menţionată pentru prima dată în documente în 1816, dar, cu siguranţă, având o vechime mult mai mare, şi în jurul căreia s-au creat în timp o serie de legende.

„Din vremuri străvechi, miezul verii (ziua de Sântilie – 20 iulie) era marcat în tradiţia ţinuturilor transilvane de un eveniment deosebit, care «mişca satele», locuitorii din crângurile Apusenilor. Moţi, mocani, crişeni şi zărăndeni urcau, în zvon de tulnice, în Munţii Bihorului, pe platoul «Găina», unde se ţineau «datul», «nedeia», «Târgul de la Găina». Această manifestare etno-culturală a fost menţionată prima dată în documente în anul 1816, iar în 1860 învăţătorul Ioanete o descrie în «Foaie pentru minte, inimă şi literatură»”, se arată într-o postare pe pagina de Facebook a Centrului de Cultură „Augustin Bena”.

Legenda Muntelui Găina, relatată la 1888 de cercetătorii Teofil Frâncu şi George Candrea, spunea că „în timpul când şi în munţii Bihariei se lucrau băile (minele de aur), o găină de aur ieşea din băi spre a se aşeza în vârful muntelui, pe cuibul său, în care erau ouăle sale de aur. Vidrenii, atraşi de frumuseţea nemaipomenită a găinei, în mai multe rânduri au încercat s-o prindă, ea însă a fugit în jurul minelor de aur de la Roşia Montană. De atunci, nemaiputându-se găsi aur în băile din acest ţinut, moţii au încetat de a le mai lucra, deoarece găina din poveste era vâlva băilor (zâna) şi ea a dus aurul cu sine, în părţile unde a zburat”.

Pe legendarul platou al „găinei de aur”, „târgul” sau „Datul de la Găina” se organiza în plină vară, după solstiţiu, când „se întorceau vremările”, iar seceta era „tăiată” de ploile lui Sântilie.

„La «Datul de la Găina» se adunau tinerii şi gospodarii din cele patru ţinuturi străjuite de platoul legendar, Bihorul, Zarandul, Clujul şi Alba, aducând ţesături alese şi furci «împistrite» (cei de pe Crişul Alb), fluiere acordate şi «bote ghintuite» (moţii de la Câmpeni şi Arieşeni), lână şi tiocuri de răşină (mocanii de pe Arieş), ceramică (olarii din Făget şi Tinca), «cojoace înflorate şi sumane-mbăierate» (meşterii din Beiuş, Vaşcău, din Brad sau din Abrud şi Feneş), fructe de pădure şi plante medicinale (de la Poienile de Jos), scoarţă de stejar, pentru argăsitul pieilor (de pe Crişul Pietros) şi răşină de la Buru. Toate acestea deveneau obiecte de schimb sau daruri între tinerii care se cunoşteau aici sau se reîntâlneau an de an, exprimându-şi bucuria în joc şi descântece, laolaltă, moţi şi mocani, crişeni şi zărăndeni, în aceeaşi simţire şi trăire a apartenenţei comune, de neam, cultură, tradiţie”, se arată în studiul realizat de Centrul de Cultură „Augustin Bena”.

Scriitorul Ioan Slavici, colaborator la elaborarea unei monografii a popoarelor din Imperiul Austro-Ungar, releva legătura târgului de la Găina cu păstoritul montan, afirmând însă că acolo sus “se făceau logodne şi mai ales ale tinerilor înţeleşi încă dinainte de a se urca pe munte”.

„Târgul”, „datul” în semantica graiului Apusenilor, nu însemna vânzare-cumpărare de fete, ci „tocmeala”, „credinţarea”, „logodna”, convenţie premaritală de comuniune spirituală.

Fondatoarea grupului de tulnicărese din Avram Iancu, profesoara Elena Pogan, spunea că Muntele Găina are legendele lui, dar are şi legenda legendelor.

„Se spune că, în vremea când moţii îşi lucrau băile de aur, o găină cu pene de aur – Vâlva băilor, ieşea din băi şi se aşeza în vârful muntelui, pe cuibul său, în care depunea ouă de aur. Într-o singură zi din an, de Sfântul Ilie, moţii îi vedeau faţa. În ziua aceea, locuitorii ţinutului se adunau pe munte, laolaltă cu fetele şi feciorii, ca pâraiele în matcă, să-şi spună păsurile, iar tinerii să se întâlnească, să se îndrăgească şi să se unescă pe viaţă prin căsătorie, oficiată de nenumărate ori de preoţii prezenţi la ‘Târgul de fete’ de pe Muntele Găina. De aceşti tineri se apropia găina care-şi avea cuibul nevăzut, chiar pe vârful muntelui, unde astăzi sălăşluieşte, întru eternitate, Crucea Iancului, bătea o dată din aripi şi se transforma într-o zână frumoasă, care ţinea în palme un ou de aur. Zâna se apropia de tinerii căsătoriţi şi le oferea oul ca dar, pentru fericire şi viaţă lungă. Oamenii se mirau, se minunau, se rugau şi-i mulţumeau. Apoi, zâna ridica mâinile spre cer, se preschimba în găină, cu aripile deschise peste imensitate şi se făcea nevăzută”, povestea Elena Pogan.

Ea mai spunea că, potrivit legendei, armonia dintre moţi a fost „tulburată de nişte ochi nechibzuiţi, care au descoperit cuibul Găinii şi i-au furat ouăle. Găina a făcut gălăgie şi răufăcătorii au rupt-o la fugă. În graba lor, s-au împiedicat şi-au răsturnat coşul cu ouăle de aur, care s-au rostogolit pe panta muntelui, până în râul din sat, care a fost numit «Aurarul», iar mai târziu, Arieş”.

Astăzi, „Târgul de fete” de la Găina s-a transformat într-o mare sărbătoare folclorică, la care îşi dau concursul locuitorii din zona Munţilor Apuseni, din judeţele apropiate – Alba, Arad, Hunedoara şi Cluj.

Mii de oameni sunt aşteptaţi şi în acest an să urce pe Muntele Găina, pe platoul situat la aproape 1.500 de metri altitudine, la „Târgul de Fete”, cea mai veche, mai mare şi mai cunoscută sărbătoare populară din România, organizată anual în cea mai apropiată duminică de sărbătoarea Sfântului Ilie (20 iulie). Organizatorii au pregătit, pentru sâmbătă şi duminică, expoziţii, spectacole folclorice cu nume mari ale muzicii populare româneşti, concerte de muzică uşoară, focuri de artificii şi petreceri în aer liber.

Numărul celor care au participat în ultimii ani la eveniment a cunoscut un regres. Dacă în urmă cu peste două decenii, urcau pe Muntele Găina şi 100.000 de oameni, iar în urmă cu un deceniu, 20.000 de persoane, în ultimii ani, numărul acestora a fost de doar câteva mii.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.