Mozaic

Proiect de conservare etnografică a Purtatei de pe Târnave

Fotografie de arhivă

„Purtata”, jocul fetelor și nevestelor de pe Târnave, din care cel mai cunoscut este cel al Fetelor de la Căpâlna, va fi conservat și promovat printr-un proiect finanțat prin Administrația Fondului Cultural Național.

Potrivit unui comunicat transmis, miercuri, Agerpres, „Purtata” – Jocul fetelor și nevestelor de pe Târnave va fi conservat, promovat și valorificat printr-un proiect al Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba, care este finanțat prin Administrația Fondului Cultural Național.

Proiectul presupune o cercetare etnografică a jocului de femei și fete de pe Valea Târnavelor, din județul Alba, conștientizându-se astfel rolul și importanța moștenirii culturale a satului tradițional românesc.

În următoarele luni, membrii echipei Centrului de Cultură „Augustin Bena” vor derula o cercetare coregrafică în zona Târnavelor în vederea identificării și culegerii purtatelor păstrate în memoria colectivă.

Activitatea de culegere și cercetare a proiectului se va organiza în localitățile Căpâlna de Jos, Feisa, Biia, Cetatea de Balta, Crăciunelu de Sus, Sâncel, Pănade, Iclod, Crăciunelu de Jos, Tăuni, Lunca și Lupu, sate unde s-au practicat aceste jocuri de femei și fete.

„Prin intermediul proiectului, specialiștii au șansa de a studia aprofundat jocurile de femei și fete ale acestei zone, din păcate, până acum, puse prea puțin în valoare”, arată sursa citată.

Ulterior, purtatele culese vor fi transcrise melodic și coregrafic, urmând a fi tipărită o carte. Concomitent, se vor realiza o expoziție fotografică și un film documentar cu purtatele de pe Târnave. Suitele coregrafice din zona Târnavelor și produsele proiectului (carte, film) vor fi promovate printr-un spectacol muzical-coregrafic în aer liber organizat la Alba Iulia.

„Proiectul reprezintă una dintre acțiunile specialiștilor Centrului de Cultură ‘Augustin Bena’ Alba pentru păstrarea și promovarea zestrei de tradiții și obiceiuri specifice satului românesc. Astfel, proiectul se va axa, atât pe aducerea în actualitate a jocului de femei și fete, printr-o abordare alternativă: spectacol și expoziții de fotografie în spații convenționale și neconvenționale, editare de carte, realizare de film documentar și ilustrare în mediile virtuale, cât și conservarea acestui valoros material coregrafic specific zonei Târnavelor. Credem că este o ocazie deosebită de a cerceta amănunțit un obicei cu valoare de tezaur etnofolcloric, pe care îl putem păstra apoi în zestrea de tradiții a județului Alba”, a spus, potrivit comunicatului, managerul Centrului de Cultură „Augustin Bena”, Alexandru Pal.

„Purtata”- Jocul fetelor și nevestelor este un dans popular interpretat numai de femei și este specific satelor de pe Valea Târnavei.

„Originea acestui obicei coregrafic se pierde în timp, undeva la mijlocul Evului Mediu. Versurile rostite de femeile, care participă la ‘Purtată’, s-au transmis oral, din generație în generație, iar pașii de dans au fost învățați de fetele din zonă de la mamele lor. Coregrafia presupune un dans realizat de un șir de femei, care pășesc în ritm cadențat, una în spatele celeilalte, cu opriri și retrageri pe pas. În tot acest timp, fetele și nevestele interpretează un cântec specific, fără însă a fi acompaniate muzical”, menționează sursa citată.

Cea mai cunoscută este „Purtata” Fetelor de la Căpâlna, un dans unic și spectaculos, cu spirale, linii șerpuite și cercuri, cu melodii și versuri dedicate dragostei.

În urmă cu mai mulți ani, acorduri din „Purtata” Fetelor de la Căpâlna au fost folosite chiar de o vedetă internațională, rapperul Jay-Z, pentru melodia „Murder to Exellence”. Jay-Z a folosit un „sample” din Purtată, care a fost preluat mai exact dintr-o melodie inspirată din folclorul autohton al gemenelor de la Indiggo, Mihaela și Gabriela Modorcea, care sunt amintite în lista artiștilor colaboratori în realizarea piesei.

Dansul, care se joacă pe contratimp, a fost „descoperit” în urmă cu câteva decenii de o învățătoare venită de dincolo de munți, din Vechiul Regat, pe nume Stana, care s-a căsătorit cu directorul școlii din Căpâlna, Teodor Biriș. Ea a organizat fetele din sat pe mai multe grupe de vârste.

„Noi, ‘domnii’, cum ni se spunea în sat celor plecați la învățătură și la înalte universități, n-am observat frumusețea lui, deși regulat participam la jocul tinerilor ce se organiza duminica și în zilele de sărbătoare. A trebuit să vină Stana Biriș de pe alte meleaguri ale țării, dotată cu o sensibilitate de artist, să descopere și să lanseze acest dans, jucat cu o distincție aparte”, spune un fiu al satului, Vasile Marcu, în monografia comunei Jidvei apărută în urmă cu mai mulți ani.

Uimită de frumusețea și puritatea interpretării, Stana Biriș a pus bazele ansamblului de dansuri populare și le-a scos pe fetele de la Căpâlna în lume, obținând cu acest joc numeroase premii și distincții la diverse festivaluri și concursuri.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.