Educație

Raportul privind proiectul „România Educată” a fost publicat. Care sunt țintele acestuia

Raportul privind proiectul „România Educată” a fost publicat, miercuri, de Administrația Prezidențială.

Dezideratele exprimate în document sunt: educație de calitate pentru toți, educație individualizată, autonomie și gândire critică, alocarea de resurse suficiente, în mod transparent și echitabil, pentru acest domeniu, școli sigure și sănătoase, atractivitatea sistemului de învățământ, management educațional profesionist și bazat pe responsabilitate, colaborare și stabilitate pentru un sistem de educație rezilient.

În proiect sunt precizate și ținte pentru învățământ. În ceea ce privește educația timpurie, țintele sunt următoarele: până în 2025, există un curriculum național pentru toate nivelurile de educație timpurie; până în 2030, 30% dintre copiii cu vârsta de până la 3 ani participă la o formă de educație antepreșcolară; până în 2030, cel puțin 96% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 3 ani și vârsta pentru înscrierea obligatorie la școala primară participă într-o formă de educație timpurie.

Printre țintele pentru învățământul preuniversitar se numără: până în 2025, se va trece la aplicarea unui model de proiectare a curriculum-ului bazat pe competențe la toate nivelurile de învățământ preuniversitar; până în 2025, va fi implementat și aplicat sistemul portofoliilor educaționale, care să permită o mai bună monitorizare a evoluției copilului pe durata școlarizării – acesta include, printre altele, catalogul electronic, observațiile consilierilor școlari, evaluări de profil și recomandări de recuperare etc.; până în 2030, vor fi dezvoltate servicii de consiliere pentru elevi, cu rolul de a facilita tranziția spre învățământul secundar superior, reducerea abandonului școlar și promovarea stării de bine în comunitățile de educație – va fi asigurat minimum un consilier la fiecare 500 de elevi; până în 2030, rata de părăsire timpurie a școlii va scădea, până la un nivel de cel mult 10%; reducerea ratei analfabetismului funcțional cu 50% (până la un nivel de cel mult 20%) până în 2030.

Pentru învățământul superior țintele sunt: până în 2030, 20% dintre absolvenții primelor două cicluri de învățământ superior (licență și master) vor participa la programe de mobilitate externă; până în 2030, cel puțin 40% dintre tinerii de 30-34 de ani vor fi absolvenți de studii superioare; în 2030, în România, studiază cel puțin 10% studenți internaționali (din totalul studenților înmatriculați); în 2030, minimum 30% din totalul cursurilor din învățământul superior vor fi opționale, oferind studenților posibilitatea de a își particulariza și adapta formarea la complexitățile în creștere ale pieței muncii.

Între propunerile din proiect se numără dreptul liceelor teoretice, vocaționale și profesionale de a organiza examene de admitere, conform unei metodologii stabilite de către Ministerul Educației.

„Elevii de clasa a VIII-a au dreptul de a se înscrie la examenul de admitere, iar cei care primesc o ofertă de studiu ca urmare a promovării acestuia, nu mai trebuie în mod obligatoriu să participe la Evaluarea Națională”, se arată în proiect.

Învățământul secundar superior sau liceal se poate derula în licee teoretice, vocaționale și profesionale pentru elevii claselor IX-XII.

„Transferul între cele trei filiere ale învățământului secundar superior se poate face anual, în baza unor examene competitive, în funcție de numărul de locuri existente, înainte de atingerea capacității maxime de școlarizare. (…) Transferurile nu se pot face în clasa a IX-a sau după începutul clasei a XII-a”, se arată în raport.

O altă propunere este Bacalaureatul unitar care măsoară competențele elevilor în domenii-cheie.

„Accesul în oricare formă de studiu de licență se face în baza bacalaureatului, cu posibilitatea organizării de testări suplimentare de către universități pentru admitere”, prevede documentul.

În proiect se propun și modificări în ceea ce privește arhitectura guvernanței la nivel județean. Între aceste modificări se numără faptul că actualele Inspectorate Şcolare Județene vor trece de la rolul de control la cel de sprijin și de administrare a sistemului județean de educație. Denumirea acestor structuri se modifică în Centre Județene pentru Învățământul Preuniversitar (CJ-IP).

„Apreciem că, din punct de vedere legislativ, este importantă elaborarea unei noi Legi a Educației sau revizuirea Legii Educației Naționale nr. 1/2011, astfel încât prevederile cadrului legal să fie corelate cu proiectul și să ofere, totodată, coerență și predictibilitate sistemului. Forma actuală a Legii a fost supusă unui număr impresionant de modificări, dobândind alte valențe decât cele inițiale”, se mai arată în document.

Guvernul urmează să-și asume, miercuri, printr-un memorandum implementarea proiectului „România Educată”, într-o ședință la care va participa și președintele Klaus Iohannis.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.