Licitația privind achiziția unui număr de 20 de rame electrice interregionale de lung parcurs RE-IR, destinate conectării centrelor urbane din România, va fi reluată în câteva zile, după ce este rezolvată „o mică provocare pe partea financiară”, a declarat, pentru Agerpres, președintele Autorității pentru Reformă Feroviară, Ștefan Roșeanu.
“Nu s-a prezentat nimeni (la licitație – n. r.). Am avut niște adrese din partea potențialilor participanți, atât în procedurile de clarificare, cât și în ultimele faze ale perioadei premergătoare depunerii. Colegii mei au analizat, fiind observații de ordin tehnic și care permit, să spunem, o mai bună concurență la licitație. Finalizăm de corectat documentația și relansăm licitația. Probabil că până ne vedem luni, la ora 12:00 (la conferința de presă – n. r.), va fi mai clar să spun care este ziua în care se trimite documentația înapoi la SICAP. De principiu, e ordin de zile. Mai este o mică provocare pe partea financiară. Toți analizăm acest aspect, astfel încât să fie corect pentru stat, pentru piață. Până la urmă, ne interesează să fie o licitație care se derulează cu succes, nu doar să urcăm hârtii în SICAP”, a spus Roșeanu.
Șeful ARF a dat asigurări că aceste trenuri electrice vor funcționa la capacitatea lor reală, pentru că mare parte din liniile magistrale sunt supuse modernizării.
„Ramele acestea vor funcționa la capacitatea lor reală, pentru că mare parte din liniile magistrale încep să fie reparate și modernizate. Ele pentru linii magistrale sunt achiziționate. Vorbim de relația Suceava-Constanța, de relația Cluj-Craiova, de relația pe zona Timișoara spre Drobeta Turnu Severin etc. Deci, nu vorbim de linii secundare, care, într-adevăr, au viteze, din păcate, reduse la 30 km/h”, a arătat el.
Ștefan Roșeanu a făcut referire la faptul ca CFR SA a derulat în ultimul timp mai multe licitații pentru modernizarea infrastructurii de cale ferată.
„În ultima perioadă, și CFR SA a derulat o serie întreagă de licitații – cum le spun ei, Quick Wins – care readuc linia în parametri de măcar 100 – 120 km/h, modernizările pe Coridorul 4 înaintează. Ați văzut că s-au adjudecat și pe zona de vest Arad-Timișoara-Caransebeș… am avut o discuție cu echipa de asistență de la JASPERS, de la Comisia Europeană, pe proiectele noastre, dar tangențial a venit vorba și de linia de Moldova și înțeleg că și acolo studiul de fezabilitate înaintează foarte bine, că indirect ne interesează să putem circula cu trenurile. Adică, ok, nu înseamnă că e totul lapte și miere, dar nici dezastru. Acum, gândiți-vă, iarăși într-o notă pozitiv optimistă, că avem măcar colțul de sud-est Constanța-București-Predeal, unde serviciile merg destul de bine. Adică avem două ore până la Constanța, avem o oră sub jumate până la Sinaia, de exemplu, cu trenul. Mai departe de Predeal, într-adevăr, avem proiectul Predeal-Brașov, care de-abia va fi licitat în perioada următoare, e șantierul de la Brașov încolo, adică este o îmbinare – ăsta este un lucru pe care puțină lume, să zicem, îl acceptă, nu vreau să zic îl conștientizează, dar îl acceptă – la noi, practic, tipurile de lucrări de modernizare sunt asemănătoare cu șantierul de modernizare a drumurilor naționale. Când mergem cu mașina și avem un semafor de lucrări, avem de așteptat până ni se dă drumul, în condițiile în care pe calea ferată regulile sunt mai stricte de organizare a distanței dintre două vehicule. Deci, până la urmă, iarăși e oul și găina: nu facem cale ferată că nu avem trenuri, nu cumpărăm trenuri, că nu avem cale ferată”, a explicat acesta.
El a subliniat că în aceste zone în care se fac reparații va crește viteza, plus că aceste trenuri electrice au proprietăți diferite de frânare și accelerare comparativ cu trenurile formate din vagoane și locomotivă.
„Cu aceste vehicule, niște servicii vor fi deja optimizate pentru că, repet, sunt zone unde se fac reparații și atunci crește punctual viteza. Trenurile acestea au alte proprietăți de frânare, accelerare comparativ cu trenurile pe bază de locomotivă și vagon. Avem deja porțiuni de cale ferată bune, porțiuni din ce în ce mai multe care intră în fazele finale de lucrări, de recepții și atunci este normal să începem să oferim călătorilor condiții mai bune, atât prin confort, cât și prin reducerea timpilor de parcurs. Din păcate, încă o dată, atâta timp cât modernizarea căii ferate se face pe o linie existentă, e clar că în zonele cu șantiere disconfortul, cauzat de timp, există, n-avem ce face”, a adăugat președintele Autorității.
În ceea ce privește trenurile de la Alstom care urmează să vină în 2023, Roșeanu a dat asigurări că sunt în grafic.
„Suntem în grafic, urmărim livrarea. Nu sunt încă semnale că pentru trenurile pentru test și livrarea care trebuie să înceapă în octombrie – noiembrie ar fi cu adevărat probleme”, a subliniat acesta.
Licitația pentru achiziția a 20 de trenuri de lung parcurs a fost anulată automat în sistemul de achiziții publice, în condițiile în care niciunul dintre cei cinci ofertanți înscriși nu au depus o ofertă, a anunțat pe 1 noiembrie Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF).
„ARF anunță că procedura de achiziții publice privind ‘Achiziția de 20 rame electrice interregionale de lung parcurs RE-IR, destinate conectării centrelor urbane din România și achiziționarea serviciilor de mentenanță și reparații necesare funcționării respectivelor trenuri’ a fost anulată automat în sistemul de achiziții publice, în condițiile în care niciunul dintre cei 5 ofertanți înscriși nu au depus o ofertă”, se menționează în comunicat.
Conform sursei citate, ARF va analiza “soluțiile în vederea reluării întru un termen cât mai scurt a procedurii de achiziție în vederea încadrării în jaloanele PNRR”.
Licitația pentru cele 20 de trenuri RE-IR a fost publicată în luna august în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SICAP), în urma validării de către Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP).
Ramele ce vor fi achiziționate vor fi distribuite tuturor operatorilor feroviari de călători pe baza contractelor de servicii publice care urmează a fi elaborate în conformitate cu prevederile Regulamentului UE 1370/2007, cu modificările ulterioare și în baza legislației din România și vor circula pe o serie de rute de pe rețeaua feroviară publică electrificată sau în curs de electrificare.
Rutele sunt: Oradea – Cluj Napoca – Sighișoara – Brașov; Cluj Napoca – Alba Iulia – Simeria (Deva) – Târgu Jiu – Craiova – Calafat; Brașov – Sfântu Gheorghe – Miercurea Ciuc – Bacău – Iași; Brașov – Sfântu Gheorghe – Miercurea Ciuc – Bacău – Suceava; Galați – Mărășești (Focșani) – Bacău – Iași; Galați – Mărășești (Focșani) – Bacău – Suceava; Galați – Brăila – Constanța – Mangalia.
Alte rute menționate sunt: Iași – Bacău – Mărășești (Focșani) – Barboși (Galați) – Brăila – Constanța – Mangalia; Suceava – Bacău – Mărășești (Focșani) – Barboși (Galați) – Brăila – Constanța – Mangalia; Giurgiu – București – Ciulnița (Slobozia) – Călărași.
Valoarea estimată este cuprinsă între 1,201 miliarde lei, fără TVA și 2,374 miliarde lei, fără TVA.
Finanțarea proiectului este asigurată prin PNRR și de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, conform programelor de investiții publice aprobate potrivit legii.
Comentarii recente