Singurul tronson accesibil publicului din rețeaua subterană a Roșiei Montane, galerii miniere romane, este închis temporar pentru turiști, în prezent efectuându-se lucrări de reparații, primele în ultimele două decenii, finanțate de Institutul Național al Patrimoniului (INP), o asociație locală ocupându-se, pro bono, de implementarea proiectului, de asigurarea cofinanțării și a cheltuielilor neprevăzute.
Potrivit informațiilor postate luni pe pagina de Facebook a Asociației Roșia Montană în Patrimoniul Mondial, RosiaMontana.Community, în prezent se lucrează la cofrajul pentru introducerea noii șape turnată pe folie separatoare față de vatra galeriilor antice.
Demarate la începutul lunii octombrie, lucrările de reparații de la Galeriile Romane de la Muzeul Mineritului Aurifer Roșia Montană au însemnat până acum curățarea șapelor de ciment din subteran, decolmatarea rigolelor de scurgere a apei și îndepărtarea depunerilor de steril.
Se vor înlocui stâlpii de susținere deteriorați și se va moderniza iluminatul.
Asociația se ocupă pro bono de implementarea proiectului, de asigurarea cofinanțării în valoare de 10.000 de lei, precum și a „cheltuielilor neprevăzute și suplimentărilor cauzate de creșterea prețurilor ce apar pe parcursul implementării”.
Reprezentanții acesteia le-au mulțumit celor care au susținut prin donații asociația în implementarea proiectului, adăugând, totodată, că „orice donație este bine-venită” în continuare. De altfel, o pensiune din Roșia Montană oferă două nopți de cazare și un tur ghidat pentru donațiile de cel puțin 750 de lei.
Vizitate anual de mii de turiști, Galeriile Romane sunt înscrise pe Lista Monumentelor Istorice, componentă a Peisajului Minier Istoric Roșia Montană, inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO.
Potrivit asociației amintite, de la închiderea activităților miniere a companiei de stat în 2006 au fost realizate lucrări minimale de întreținere (podini din lemn, eliberare depuneri de steril, eșafodaje locale, înlocuire becuri). În consecință, amenajările miniere pentru drenarea apelor de mină s-au degradat local.
În urma lucrărilor de reparații, care ar trebui finalizate până la sfârșitul acestui an, traseul de circulație în subteran trebuie să asigure parcurgerea în condiții optime și de siguranță pentru vizitatori, fără zone cu depuneri de pământ, fără trepte sparte și cu asigurarea unui iluminat corespunzător. De asemenea, este necesară introducerea unei minime infrastructuri explicative, accesibilizată pentru toate categoriile de vizitatori.
Beneficiarul finanțării asigurate de INP este Compania MINVEST S.A. Deva – Filiala RoșiaMin, de care aparține Muzeul Mineritului Aurifer Roșia Montană, înființat în 1981. În mod normal, galeriile se pot vizita în grupuri de minimum 5 persoane, durata unei vizite în interior fiind de o oră și jumătate. Se asigură ghid de specialitate în domeniul mineritului.
În subteranul Roșiei Montane se găsesc peste 150 kilometri de galerii, în adâncul celor patru masive muntoase. Aici, a fost documentat cel mai vast sistem de exploatare minieră auriferă de epocă romană cunoscut până în prezent (7 kilometri), dar și un amplu sistem de exploatare de epocă modernă (sec. XVII-XVIII) realizat cu praf de pușcă (10 kilometri), completat de exploatările cu dinamită (53 de kilometri) de epocă contemporană (sec. XIX-XX).
„Galeria romană vizitabilă din cadrul Muzeului Mineritului din Roșia Montană, fiind singurul tronson accesibil publicului din imensa rețea subterană a Roșiei Montane, reprezintă o mostră semnificativă pentru înțelegerea modului de exploatare minier istoric. Remarcabila rețea minieră subterană romană, cu atributele sale tehnice excepționale și peisajul asociat, este o mărturie excepțională a difuziunii și dezvoltării tehnicii mineritului de metale prețioase din perioada de vârf a Imperiului Roman, în secolele al II-lea și al III-lea. Un astfel de sistem vast de galerii perfect trapezoidale în secțiune, puțuri elicoidale, galerii de comunicație în pantă, cu scări cioplite în stâncă și zone de extracție verticală, cu plafonul cioplit în trepte, sunt necunoscute oriunde altundeva într-o epocă atât de timpurie. Acestea se păstrează încă la Roșia Montană și sunt de o valoare excepțională datorită rarității și dimensiunilor lor, precum și gradului mare de conservare”, se arată pe site-ul Asociației Roșia Montană în Patrimoniul Mondial.
Comentarii recente