Două tezaure cu monede antice foarte valoroase, descoperite de detectoriști autorizați

Două tezaure numismatice antice, cu monede datând din secolul II î.Hr. și din secolul III d.Hr., au intrat în patrimoniul Muzeului Național al Unirii (MNU) Alba Iulia după ce au fost descoperite în august și octombrie de detectoriști autorizați într-o pădure din Jidvei și, respectiv, pe un teren arat de pe raza comunei Noșlac.

Tezaurele, din care unul, cel de la Jidvei, conține, pe lângă cele 107 monede, și o fibulă din fier dacică și un amnar din fier, de epocă romană, au fost prezentate joi în cadrul unei conferințe de presă, la care a participat și unul dintre detectoriști.

Cel mai valoros dintre tezaure, o monedă putând avea o valoare de piață și de 2.000 de euro, este cel descoperit în luna august într-o pădure din comuna Jidvei, care a și fost restaurat deja.

Potrivit numismatului Cristian Găzdac, cercetător științific la Institutul de Arheologie și Istoria Artei din Cluj-Napoca, tezaurul de la Jidvei este mai valoros deoarece conține tetradrahme „Macedonia Prima” și tetradarhme de imitație dacice, „adevărate bijuterii ale gravării monetare”. Monedele, din care unele sunt fragmentare, au de la 4 până la 16 grame și sunt dintr-un „argint aproape pur, adică de 995 la mie puritate”.

Chiar dacă încă nu a fost făcută evaluarea pentru fiecare monedă în parte, Cristian Găzdac a apreciat că asemenea piese au ca valoare de piață de la 300 de euro până la 1.000 – 2.000 de euro bucata.

În ceea ce privește tezaurul roman de la Noșlac, încă nerestaurat, care conține 109 monede de argint, denari, din care nicio monedă nu va depăși 3,5 grame și care sunt într-o stare de conservare mediocră, acesta are o valoare de piață mult mai mică. De asemenea, patina verde arată că între ele sunt chiar și falsuri, având doar foița de argint.

„Dacă nu e unicitate, nu e raritate între ele, niciuna nu va trece de 60 de euro bucata”, a spus numismatul.

Cercetătorul a arătat că cele două tezaure au fost averi personale, iar faptul că ele nu au fost recuperate de proprietari înseamnă că ceva dramatic s-a întâmplat cu ei.

Istoria unei descoperiri de senzație

Tezaurul de la Jidvei a fost descoperit inițial de un tânăr din județul Mureș, care a predat cele 22 de monede antice din argint, potrivit legii, administrației publice locale. Ulterior, în septembrie, pornind de la o postare a acestuia în mediul online, a fost deschisă o anchetă, iar polițiștii specializați în protejarea patrimoniului cultural național din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Alba, împreună cu experți arheologi ai Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia și cel în cauză, au identificat în locul respectiv un complex arheologic de epocă dacică. Acesta cuprindea un tezaur monetar, depus într-un vas din bronz, cu monede de tip tetradrahmă „Macedonia Prima”, din argint (159-150 î. Hr.), drahme de tip „Rădulești-Hunedoara”, dacice (sec. III – II î.Hr.), denari de epocă romană (antoninieni), o fibulă din fier, dacică, și un amnar din fier, de epocă romană.

Luna trecută, un bărbat din Ocna Mureș, posesor autorizat de detector de metale, a găsit mai multe monede din ceea ce se numește acum tezaurul de la Noșlac.

Prezent la conferința de presă, Kolozsvari Csaba a spus că a făcut detecția într-un câmp agricol arat, găsind două monede la o distanță foarte mică una de cealaltă. După ce a continuat și a mai găsit alte monede, împrăștiate pe 10 – 20 de metri, s-a oprit, deoarece știa că ar fi stricat contextul istoric și a luat legătura cu un arheolog al MNU Alba Iulia, predând, totodată, primăriei ceea ce a găsit. Ulterior, arheologii au scanat zona, au efectuat săpături și au găsit întregul tezaur.

Conform legislației, dacă cel care face descoperirea cere bonificație, aceasta este de 30%, iar în urma expertizei efectuate de un expert acreditat se poate adăuga încă 15%, procentaj care este dat de valoarea istorică, raritate și bijuteria în sine a designului monetar.

O intervenție desfășurată „impecabil”

Cadru didactic și ofițer de poliție specializat în patrimoniu, Marius Ciuta i-a felicitat pe cei doi descoperitori pentru că au procedat „impecabil” în ceea ce înseamnă recuperarea nu doar a pieselor celor două tezaure, ci și în recuperarea informațiilor istorice, arheologice.

„Maniera în care au acționat cei doi detectoriști a fost una foarte bună, salutară. Așa trebuie procedat”, a spus Marius Ciuta, care se ocupă de studierea fenomenului detectorismului de mai bine de 17 ani.

El a opinat că detectorismul s-a schimbat foarte mult în ultimii ani față de primii ani de după 1989, când acesta a fost asociat aproape exclusiv cu acțiuni ale unor grupări infracționale.

„În ultimii cinci ani, lucrurile s-au schimbat radical. Avem persoane care dețin detectoare de metale de foarte bună calitate, avem persoane care au studii superioare, persoane care au foarte multă bunăvoință, care au experimentat detectorismul în alte țări ale Uniunii Europene. Avem detectoriști care sunt dispuși să comunice, să colaboreze cu arheologii profesioniști”, a spus Marius Ciuta.

El a atras atenția, totodată, și că în momentul de față în România sunt peste 22.000 de detectoriști.

Arheolog expert la MNU Alba Iulia, George Bounegru, care a coordonat cercetarea la fața locului atât la Jidvei, cât și la Noșlac, a făcut o pledoarie pentru înființarea unei săli de tezaur la acest muzeu, în care să fie expuse inclusiv cele două tezaure.