Social

Fostul papă Benedict al XVI-lea a murit

Papa emerit Benedict al XVI-lea a murit la vârsta de 95 de ani, a anunțat sâmbătă Vaticanul, potrivit AFP.

„Cu durere vă anunț că Papa emerit, Benedict al XVI-lea, a murit astăzi la ora 9:34, la Mânăstirea Mater Ecclesiae, din Vatican”, a anunțat directorul biroului de presă al Sfântului Scaun, Matteo Bruni, într-un comunicat.

Starea de sănătate a teologului german se deteriorase în ultimele zile, însă Vaticanul precizase vineri că starea sa era „stabilă” și că Benedict a participat joi la celebrarea Sfintei Liturghii în camera sa.

Cotidianul catolic La Croix publicase știrea că Benedict era tratat pentru probleme renale. Agenția italiană de presă ANSA a raportat, de asemenea, că fostul papă suferea de insuficiență renală. Vaticanul nu a comentat aceste informații, însă precizase recent că situația se află sub control.

Funeraliile celui de-al 265-lea papă sunt așteptate să fie oficiate de succesorul său, Francisc, la Roma, un eveniment fără precedent în istoria de două mii de ani a Bisericii Catolice la care ar putea participa zeci de mii de persoane, inclusiv șefi de stat.

Agențiile de presă Reuters și AFP prezintă momentele care au marcat viața și pontificatul lui Benedict, care a demisionat în 2013, fiind primul suveran pontif din ultimii 600 de ani care a făcut un astfel de pas, în loc să rămână pe viață în fruntea Bisericii.

Benedict al XVI-lea a fost ales papă la 19 aprilie 2005 pentru a-i succeda popularului Ioan Paul al II-lea, care a condus Biserica Catolică timp de 27 de ani. Benedict a fost primul papă german din ultimii 1.000 de ani. Cardinalii l-au ales din rândul lor, căutând continuitate și ceea ce unul dintre ei a numit “o persoană de încredere”.

Născut în 1927, Joseph Ratzinger a predat teologia timp de 25 de ani în Germania înainte de a fi numit arhiepiscop de Munchen. Timp de aproape alți 25 de ani, în calitate de cardinal, Joseph Ratzinger a fost puternicul șef al biroului pentru doctrină al Vaticanului, Congregația pentru Doctrina Credinței (CDF).

Un conservator teologic intransigent, Ratzinger a părăsit Germania și postul său de arhiepiscop de Munchen în 1982 pentru a conduce CDF. Acțiunile sale disciplinare împotriva preoților din America Latină care promovau Teologia Eliberării, de influență marxistă, i-au adus porecla de “Rottweilerul lui Dumnezeu”.

Un administrator slab care a recunoscut o “lipsă de hotărâre în guvernare și în luarea deciziilor”, Benedict a avut un pontificat de opt ani marcat de pași greșiți și de un scandal de scurgere de informații. Ca șef al Bisericii Catolice, a apărat o linie conservatoare, în special în ceea ce privește avortul, homosexualitatea sau eutanasia.

El i-a iritat pe musulmani, sugerând că islamul este în mod inerent violent. I-a înfuriat pe evrei prin reabilitarea unui negaționist al Holocaustului și a provocat consternare internațională când a spus că utilizarea prezervativelor în lupta împotriva SIDA nu face decât să agraveze problema.

Scandalul „Vatileaks” din 2012 a contribuit la destrămarea pontificatului său. Paolo Gabriele, majordomul lui Benedict al XVI-lea, a dezvăluit documente secrete care au scos la iveală o Curie romană („guvernul” Vaticanului) afectată de intrigi, corupție și lipsă de rigoare financiară.

Dar renunțarea sa la pontificat, anunțată în limba latină la 11 februarie 2013, a fost o decizie personală legată de slăbirea forțelor sale și nu de presiunea scandalurilor, a asigurat fostul papă într-o carte de confidențe publicată în 2016.

Scandalurile legate de abuzurile asupra copiilor au afectat cea mai mare parte a pontificatului său, dar i se atribuie meritul de a fi inițiat procesul de disciplinare sau de expulzare a preoților violatori, după o atitudine mai laxă în timpul lui Ioan Paul al II-lea.

El a ordonat o anchetă privind abuzurile din Irlanda, care a dus la demisia mai multor episcopi. L-a sancționat disciplinar pe preotul Marcial Maciel, între timp decedat, fondatorul ordinului catolic Legionarii lui Hristos și unul dintre cei mai cunoscuți abuzatori din cadrul Bisericii. Vaticanul, sub conducerea papei Ioan Paul al II-lea, nu luase măsuri împotriva lui Maciel, în ciuda dovezilor copleșitoare ale infracțiunilor sale.

În 2022, un raport independent din Germania, țara natală a lui Benedict al XVI-lea, a susținut că acesta nu a luat măsuri în patru cazuri în perioada în care a fost arhiepiscop de Munchen, între 1977 și 1982. Fostul papă a recunoscut, într-o scrisoare personală emoționantă, că au avut loc erori și a cerut iertare. Avocații săi au argumentat într-o replică detaliată că nu a fost direct vinovat.

Confuzia legată de cei „doi papi” a fost accentuată de decizia lui Benedict de a continua să poarte veșminte albe și de a fi cunoscut ca „papă emerit”. Polarizarea rezultată i-a determinat atât pe conservatorii, cât și pe liberalii Bisericii să ceară modificări ale legislației ecleziastice pentru a reglementa funcțiile și statutul foștilor papi.

Benedict a scris peste 60 de cărți între 1963, când era preot, și 2013, când a demisionat din fruntea Bisericii Catolice. „În realitate, sunt mai mult un profesor, o persoană care reflectează și meditează asupra unor chestiuni spirituale”, a declarat Benedict după demisie.

Cânta la pian și avea o preferință pentru Mozart și Bach. În calitate de muzician clasic, a dezaprobat rock and roll-ul ca fiind „o expresie a pasiunilor josnice” și a numit odată muzica populară „un cult al banalității”. Şi papei Francisc îi place muzica clasică, dar apreciază cântecele pop italiene de la începutul anilor 1960 și iubește și muzica tango din Argentina sa natală.

Ultima înregistrare video cu Benedict al XVI-lea, difuzată de Vatican în august, cu ocazia vizitei tradiționale a noilor cardinali, arată un bărbat slăbit și emaciat, purtând un aparat auditiv, care nu mai poate vorbi, dar cu o privire încă vie.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.