Ministrul Muncii, Marius Budăi, a declarat, sâmbătă, la Alba Iulia, că persoanele care sunt apte să muncească și nu vor să facă acest lucru nu vor beneficia de venitul minim de incluziune.
Prezent la o dezbatere despre fondurile europene organizată de europarlamentarul Victor Negrescu, ministrul Muncii s-a referit, printre altele, și la venitul minim de incluziune, despre care a spus că „este stabilit și foarte bine așezat” pe trei piloni extrem de importanți.
„Unu, evitarea sărăciei și scoaterea a cât mai multor oameni din sărăcie și din risc de sărăcie. Al doilea este direct plasat pe încurajarea ocupării forței de muncă. Mă uit ce are nevoie o familie, dar mă uit și la cei apți legal și din punct de vedere al sănătății să muncească și nu le mai acord niciun sprijin dacă nu vor să muncească”, a spus Marius Budăi.
Ministrul a adăugat că cel de-al treilea pilon este cel prin care se încearcă prevenirea abandonului școlar și nevoia încurajării participării la școală.
„Cum se realizează acest lucru? Printr-un parteneriat onest, cu finanțare de la ministerul Muncii, prin autoritățile publice locale, care, prin direcțiile de asistență social la nivel local, vor trebui să realizeze în primul rând o anchetă socială, care să scoată la iveală nevoile reale ale familiei. Una din direcțiile extrem de importante (…) va fi asupra copilului și a încurajării copilului să meargă la școală. (…). Pe viitor, noi înlocuim acel ajutor social cu venitul minim de incluziune, în momentul când i se va aproba dosarul, acea persoană, acele persoane care sunt apte din punct de vedere legal și al sănătății de muncă vor fi înscrise automat la AJOFM-uri. Vor fi chemate la AJOFM, vor fi consiliate acolo, vor fi calificate acolo în vederea ocupării. Refuză acest lucru, înseamnă că nu are nevoie de venitul minim de incluziune”, a declarat Marius Budăi.
Ministrul a făcut referire și la modul în care ministerul a sprijinit mediul de afaceri, după o perioadă grea, de pandemie, să-și apere locurile de muncă. El a menționat că, referitor la măsurile de încurajare a ocupării, au fost transferați în noiembrie 57 milioane de euro de pe altă linie de finanțare.
„Am încheiat deja convențiile cu mediul privat pentru a subvenționa și a încuraja în primul rând ocuparea tinerilor în România. (…). Şi mai ales pentru a apăra locurile de muncă. Iată că măsurile implementate de această coaliție politică, un echilibru între măsurile sociale și măsurile economice, a creat în România, în 2022, folosind și fondurile europene, peste 100.000 de noi locuri de muncă”, a mai spus ministrul Marius Budăi.
Comentarii recente