Invazia Rusiei din Ucraina a adăugat o nouă armă în arsenalul populiștilor în Europa de Est: frica de război, notează luni France Presse într-o amplă analiză.
La peste un an de la declanșarea sa, nu se întrevede niciun fel de sfârșit al războiului. Iar unii oamenii politici nu ezită să profite de anxietatea pe care acesta o provoacă pentru a lăsa să se înțeleagă că sprijinul pentru Ucraina ar putea antrena țara lor în război.
De la Praga la Sofia, falsele afirmații, potrivit cărora guvernele vor anunța o mobilizare generală sau pur și simplu „ne vor trimite fiii în mașina de tocat carne”, domină discursul politic.
„Frica este o emoție primară, iar politica fricii este cea mai veche tactică existentă”, subliniază Jiri Priban, profesor de drept la Universitatea Cardiff. „Ea face parte din orice campanie politică”, a adăugat el.
Un alarmism care obține succes în Slovacia, țară de la frontiera cu Ucraina și unde tot mai mulți bărbați resping ideea de a efectua serviciul militar.
Înainte de invazia rusă, Slovacia, membră a NATO, a înregistrat anual aproximativ 1.500 de obiectori de conștiință. Numărul lor a crescut la peste 40.000 anul trecut, potrivit Ministerului slovac al Apărării.
Acest sentiment de panică printre tinerii din Slovacia a fost încurajat de fostul premier Robert Fico, care și-a făcut campanie criticând NATO, SUA și pe „fasciștii ucraineni”.
Conflictul între Moscova și Kiev nu îi privește pe slovaci, întrucât ar fi un „război între SUA și Rusia”, potrivit lui Fico.
Reluând propaganda Kremlinului, el a acuzat guvernul slovac în exercițiu că este un „lacheu” al SUA.
Tactica fricii pare să dea rezultate: partidul lui Fico, Smer, se situează în mod regulat pe locul trei sau doi în sondaje înainte de alegerile parlamentare programate pentru luna septembrie.
„Slovacia este extrem de vulnerabilă la dezinformare, iar rușii au găsit aici un teren foarte fertil pentru propaganda lor”, apreciază Michal Vaseka, membru al Institutului Aspen și sociolog la școala Internațională de Arte Liberale din Bratislava.
„Când nu încetezi să le tot repeți oamenilor că guvernul lor este agent al SUA, ei încep să se gândească: ‘De ce băieții noștri ar trebui să meargă să apere interesele americanilor?’”, spune acesta.
Alegațiile despre război au dominat de asemenea recentele alegeri prezidențiale din Republica Cehă.
La sfârșitul lunii ianuarie, noul președinte Petr Pavel, fost general (foto), este în continuare ținta unei campanii de dezinformare care îl înfățișează ca pe un belicist, cu degetul pe trăgaci.
Printre declarațiile false care i-au fost imputate figurează apelul de a trimite soldați cehi să lupte în Ucraina sau dorința de a declara război Rusiei.
Rivalul electoral al lui Pavel, miliardarul și fostul premier Andrej Babis susține pe afișele sale de campanie că adversarul său nu crede în pace, clamând: „Nu voi târî Republica Cehă în război!”
„Există un efort din ce în ce mai important de a-i speria pe oameni, de a-i face să creadă că vor fi obligați să se bată într-un război pe care nu îl pot câștiga”, potrivit Czech Elves, o organizație pro bono, care urmărește și analizează dezinformarea, în ultimul său raport lunar.
„Rusia este prezentată drept o superputere nucleară imbatabilă care duce o campanie militară victorioasă în Ucraina”, indică aceasta în ultimul său raport.
În Bulgaria, partidul ultranaționalist prorus Vazrazhdane (Renașterea) a organizat manifestații antiguvernamentale și le-a atras atenția alegătorilor asupra riscului de a deveni „carne de tun”.
Premierul Ungariei, Viktor Orban, care critică livrările de arme europene către Ucraina, a avut întotdeauna grijă să nu-l critice pe președintele rus Vladimir Putin.
Paradoxal, utilizarea politică a fricii de război are mai puțin succes în rândul alegătorilor din Polonia și din republicile baltice, unde pericolul unei agresiuni militare ruse pare mult mai real.
Experiența istorică negativă comună cu Rusia a făcut ca populațiile lor să fie imune la propaganda pro-rusă, apreciază politologul ceh Jiri Priban.
„Există o adevărată frică existențială în țările baltice, dar aceasta nu face decât să le întărească sprijinul pentru Ucraina”, spune el.
Comentarii recente