
Un recital muzical intitulat „Povestea viorii lui Radu Gyr”, la care va fi folosit instrumentul la care a exersat acesta, se numără printre evenimentele programate în cadrul Târgului de cArte Alba Transilvana, organizat de vineri până duminică la Alba Iulia, de către Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba și Consiliul Județean (CJ) Alba.
„Duminică, 7 mai 2023, la ora 16,30, în cadrul Târgului de cArte Alba Transilvana, va avea loc recitalul muzical ‘Povestea viorii lui Radu Gyr’, susținut la vioara marelui poet de Ioan Păuna, concert-maestru al Operei Naționale din Osijek-Croația, și Ovidiu Pârjol, la pian. Vioara lui Radu Gyr nu este doar o moștenire de familie, ci și un bun cultural de care ne bucurăm astăzi cu toții, prin efortul moștenitorilor, cei care au păstrat-o și au readus-o la viața scenei, omagiindu-l astfel pe scriitorul supranumit poetul temnițelor comuniste”, se arată într-un comunicat transmis, miercuri, Agerpres, de către Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba.
Sursa citată prezintă și câteva date biografice despre Radu Gyr, preluate din postfața scrisă de Barbu Cioculescu pentru volumul „Anotimpul umbrelor”.
Ulterior, în cadrul unei conferințe de presă, managerul Bibliotecii, Silvan Stâncel, a declarat că denumirea momentului muzical, programat duminică după-amiaza, la ora 16,30, pe esplanada Muzeului Național al Unirii, aparține în totalitate celor doi artiști.
„Din punctul meu de vedere, eu, ca manager al Bibliotecii Județene ‘Lucian Blaga’ Alba, voi oferi publicului de la Alba Iulia la data și la ora pe care dumneavoastră le-ați menționat, un conținut muzical de muzică clasică, care nu are legătură cu poezia, opera, numele lui Radu Gyr. Eu ofer publicului din Alba Iulia, în calitate de organizator, un moment de muzică clasică, interpretată de un pianist excepțional, Ovidiu Pârjol, și un violonist excepțional, Ioan Păuna. Dânșii și-au stabilit numele momentului. Eu, conform articolul 30 din Constituție, nu pot să cenzurez puncte de vedere, respect drepturile de autor (…). Acel nume (‘Povestea viorii lui Radu Gyr’ – n.r.) nu este o producție a Bibliotecii, nu noi am scris din punct de vedere muzical acel repertoriu, nu suntem autorii. (…) Nu avem o lansare de carte, nu este promovare de operă, de poezie a lui Radu Gyr”, a declarat Silvan Stâncel.
Prezent la conferința de presă, președintele Consiliului Județean Alba, Ion Dumitrel, nu a făcut niciun comentariu cu privire la acest eveniment.
Poet, dramaturg și eseist, Radu Gyr (Radu Demetrescu) a debutat editorial în 1924, cu volumul „Liniști de schituri”. Până la sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial a publicat mai multe culegeri de poezie, precum și un poem dramatic, volume pentru copii sau o serie de studii critice. Pentru scrierile sale a primit diverse premii: Premiul Societății Scriitorilor Români (1926), Premiul Institutului pentru Literatură (1927), Premiul „Adamachi” al Academiei Române (1928) sau Premiul „Socec” pentru poezie al Societății Scriitorilor Români (1939).
Din 1933 s-a apropiat de mișcarea legionară, având strânse legături cu Corneliu Zelea Codreanu și cu generalul Gheorghe Cantacuzino. A colaborat ca publicist la diverse reviste de orientare legionară și este autorul unor poezii devenite imnuri ale Gărzii de Fier. În septembrie 1940, este numit director general al Teatrelor și Operelor, funcție îndeplinită până în februarie 1941, când este internat ca deținut politic, în urma participării, printr-un discurs, la rebeliunea legionară din 21-24 ianuarie 1941. Condamnat pentru implicarea în mișcarea de extremă dreapta, la 12 ani de închisoare, în 1941 este eliberat pentru a fi încorporat în armată și trimis pe frontul din Rusia. Rănit grav, este adus în țară, în 1942, și închis în lagărul de la Târgu Jiu, până în 1943. A fost rearestat în 1945 și eliberat în 1956. La procesul din 1945, în apărarea poetului s-au pronunțat actori și personalități literare: Otilia Cazimir, Gala Galaction, Perpessicius, Petru Comarnescu și alții.
În 1958 este din nou arestat și condamnat la moarte pentru instigare contra regimului, pentru poezia “Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane”, apoi, după un an, sentința a fost comutată în detenție pe viață. A fost grațiat în 1963. A murit la 29 aprilie 1975.
Comentarii recente