Managerul Bibliotecii Naționale a României, Adrian Cioroianu, a declarat, în cadrul unei conferințe susținute, vineri, la Alba Iulia, că speră să anunțe, „nu foarte târziu în cursul acestui an”, intrarea pe Lista Patrimoniului UNESCO a celui mai cunoscut manuscris medieval occidental anluminat aflat într-o colecție din România, la Batthyaneum, Codex Aureus, despre care a subliniat că nu a părăsit nicio clipă teritoriul țării.
„Vă conjur să nu credeți niciuna dintre aberațiile pe care le puteți auzi legate de Codex Aureus. Codex-ul este în orașul dumneavoastră, este sută la sută original. Nu foarte târziu în cursul acestui an, dar nu depinde de noi, m-aș bucura să vă dau și o veste bună legată de intrarea acestui Codex Aureus în Patrimoniul UNESCO. Intrare care nu presupune plecarea lui din țară. Dosarul a fost trimis după regulile secolului XXI, o copie digitală, ultraperformantă, care este disponibilă oricui”, le-a spus Adrian Cioroianu celor prezenți vineri seara pe esplanada Muzeului Național al Unirii Alba Iulia la conferința „Dilemele și problemele patrimoniului național”, organizată în cadrul Târgului de cArte Alba Transilvana.
Adrian Cioroianu a adăugat că știe că există tot felul de temeri, fiind întrebat inclusiv de „oameni foarte importanți din ministerele țării, din guvernul țării” dacă „oare e bine, oare e înțelept să trimitem Codex-ul în Germania”.
Managerul Bibliotecii Naționale a României a subliniat că pentru dosarul necesar înscrierii a fost trimisă doar o o copie virtuală. „El (Codex-ul – nota red.) este în țară. (…). Ideea că cineva ar trimite undeva în lume Codex Aureus este o aiureală, răuvoitoare sau rău intenționată. Locul lui este alături de familia de Codex-uri pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO și asta se va întâmpla fără să părăsească o clipă teritoriul țării. Sper să dăm în curând această veste”, a spus Adrian Cioroianu.
Acesta a vorbit și despre necesitatea renovării clădirii Bibliotecii Batthyaneum din Alba Iulia, menționând că este în favoarea unui parteneriat cu administrația județeană și locală.
Codex Aureus, un fragment de evangheliar latin pe pergament din anul 810, cel mai faimos manuscris medieval occidental anluminat din colecția bibliotecii, se află depozitat în camera intitulată Tezaur, în fapt o încăpere blindată, fiind păstrat în condiții speciale și verificat periodic din punct de vedere al conservării sale.
Cunoscut generic sub denumirea de Codex Aureus, fiind scris cu cerneală de aur, manuscrisul figurează de-a lungul timpului în inventar sub cinci – șase denumiri diferite, de unde și speculația că nu ar fi fost clasat.
Codex Aureus sau Evangheliarul de la Lorch este jumătatea unui tetraevangheliar latin pe pergament, realizat la comanda lui Carol cel Mare, probabil la Schola Palatina din Aachen. Manuscrisul scris integral cu cerneală de aur este celebru și prin calitatea excepțională a ornamentării: 202 pagini decorate cu frize policrome, 12 pagini de canoane biblice ilustrate, 3 tablouri în plină pagină, dintre care două reprezentând portretele evangheliștilor Matei și Marcu, un frontispiciu miniat și alte două pagini cu scriere ornamentală, după cum aflăm din prezentarea făcută pe site-ul Bibliotecii Naționale a României. De altfel, tot aici el poate fi și „răsfoit” digital.
Nu se știe când și cum manuscrisul carolingian a fost desfăcut în două. Cealaltă jumătate, respectiv Evangheliile după Luca și Ioan, se află la Vatican. Tot la Roma se găsește una dintre coperți, cea de-a doua fiind la un muzeu din Londra.
La mijlocul secolului al XVIII-lea, prima parte a manuscrisului aparținea bibliotecii arhiepiscopului Vienei, Christoforo Migazzi, de unde prin achiziție, în 1782, devine proprietatea episcopului Batthyany.
De-a lungul timpului au fost vehiculate diverse informații în spațiul public în legătură cu celebrul Codex Aureus, respectiv că acesta nu s-ar mai afla în țară sau că în timpul regimului comunist ar fi fost folosit ca garanție pentru un împrumut de 10 miliarde de dolari. Reprezentanții bibliotecii au demontat, în urmă cu câțiva ani, aceste mituri. Specialiștii au explicat că nu s-a pus problema ca acest manuscris să fi fost scos din 1999 (când a fost expus în Germania – nota red.) de aici. De asemenea, că nu există niciun document care să ateste faptul că manuscrisul ar fi constituit o garanție bancară pentru împrumuturi externe. Astfel, s-a făcut o serioasă documentație de arhivă și nicăieri nu există un astfel de document, care să ateste, de exemplu, o evaluare a unei bănci externe. Dacă ar fi existat o evaluare, ar fi trebuit ori să vină evaluatorii aici, ori să plece manuscrisul pentru a fi evaluat. Mai mult, dacă ar fi fost împrumutat, ar fi trebuit ca manuscrisul să plece în seiful băncii care a făcut împrumutul până la restituirea sumei, au argumentat angajații bibliotecii.
Alături de Codex, la Batthyaneum se află cea mai valoroasă colecție de manuscrise medievale occidentale de pe teritoriul României, dar și cea mai mare colecție de incunabule.
Comentarii recente