„Indicele preţurilor de consum în luna martie 2026 comparativ cu luna februarie 2026 a fost 100,78%. Rata inflaţiei de la începutul anului (martie 2026 comparativ cu decembrie 2025) a fost 2,3%. Rata anuală a inflaţiei în luna martie 2026 comparativ cu luna martie 2025 a fost 9,9%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (aprilie 2025 – martie 2026) faţă de precedentele 12 luni (aprilie 2024 – martie 2025) a fost 8,5%”, se arată în comunicat, conform Digi24.
Alimentele se scumpesc: cafeaua, ouăle și fructele, în top
În cazul produselor alimentare, cea mai mare creștere au avut-o cafeaua, ouăle, precum și fructele proaspete. Sunt creșteri de peste 14% la cafea și cacao, dar putem vedea o creștere de peste 20 de puncte procentuale în cazul în care vorbim despre produse nealimentare.
Facturile la energie, principalele creșteri
Topul este condus în continuare de factura la energia electrică, cea care s-a scumpit comparativ cu anul trecut cu peste 57%, urmată de energia termică, de cărți, ziare și reviste, acolo unde vedem o creștere de 10 sau chiar 13%.
Serviciile se scumpesc accelerat: transport și utilități
În cazul serviciilor, pe primul loc se situează de această dată biletele de tren, cu o creștere de peste 24 de puncte procentuale, urmate mai apoi de apă, canal și salubrizare, o creștere de peste 15%, și igienă și cosmetică, adică saloanele de înfrumusețare, acolo unde tarifele au crescut cu peste 14%. Acestea sunt primele date pe luna martie, de la începutul conflictului din Orientul Mijlociu.
Cristian Păun: „Problema principală vine din interior”
Cristian Păun, profesor de economie, a spus la Digi24 că, în parte, creșterea inflației este legată de războiul din Iran, dar „cea mai mare parte a acestei probleme în continuare vine din interior, din România”.
„În această inflație regăsim creșteri de prețuri la foarte multe produse reglementate, foarte multe servicii pe care le oferă statul, de la salubritate, apă, canal, energie electrică – producătorul principal de energie electrică, 80% din producția de energie electrică în România este realizată de statul român, de companii de stat – deci în continuare vedem creșteri de prețuri la acele elemente pe care statul le controlează, unde statul deține monopol în principal și unde nu prea există concurență sau alternative foarte bine dezvoltate, astfel încât să mai putem să mai evităm atunci când statul vine cu niște tarife foarte piperate”, a spus Păun.
Sezonul agricol și impactul asupra prețurilor
„Vedem de asemenea creșteri la fructe și legume. Nu suntem încă în sezon, deci o să mai avem de tras puțin până apar fructele și legumele din producția internă. Să sperăm că vom avea un an agricol bun să mai temperăm din inflație. Să sperăm că nu va coborî temperatura sub 0 grade mai ales noaptea, astfel încât să distrugă florile plantelor”, a adăugat el.
Probleme structurale și deficitul bugetar
Păun spune că puseul inflaționist continuă, iar România „va resimți această inflație mai mult decât alte țări, pentru că are niște probleme structurale foarte, foarte mari, principalele probleme fiind legate de deficitul bugetar pe care în continuare nu reușim să-l temperăm. Deficit bugetar înseamnă expansiune monetară, înseamnă mai mulți bani pe care statul îi împrumută din diferite surse și atunci când există mai mulți bani și producția de bunuri și servicii este problematică, apare inflația. Sunt mai mulți bani, mai puține bunuri și servicii pe care le producem mai ales în interior, mai ales în România, și care să concureze produsele care vin din import. Paradoxal este că bunurile care vin din import vin mai ieftin și pentru simplu fapt că avem un curs de schimb fix, oarecum atipic, pentru că atunci când ai inflație, cursul de schimb ar trebui să crească, leul ar trebui să se deprecieze, nu să se întărească și asta face ca multe bunuri din import să vină mai ieftin la raft prin comparație cu bunurile locale. Deci este și un fel de lovitură dată producției interne via cursul de schimb”, a spus Păun.
Instabilitatea politică poate amplifica inflația
El spune că instabilitatea politică din țară, în condițiile în care PSD urmează să decidă în câteva zile dacă rămâne sau nu la guvernare, „va pune și mai mult paie pe foc, va adăuga o problemă suplimentară problemelor pe care le avem macroeconomic”.
Soluții și avertismente: fără reforme, riscurile cresc
„Din punct de vedere macroeconomic, soluția rămâne deficitul. Repet, e vorba acolo de câteva zeci de miliarde de euro pe care noi le împrumutăm, pe care economia reală nu le produce și care sunt aruncate în consum, în principal pe cheltuieli cu consumul. Și atunci, cumva, tu nu ai producție, nu ai comenzi, nu ai antreprenorii care să facă față acestor plusuri de de resurse, de bani aruncați în economie, și te trezești cu această inflație fără doar și poate”, a explicat profesorul.
Problema, adaugă el, este că „nu avem o coaliție care să înțeleagă că trebuie să facă treaba asta prin reforme. E tăcere pe zona reformei administrativ-teritoriale. Noi nu mai putem să avem atâtea UAT-uri, atâtea comune, atâtea județe. Politicienii trebuie să înțeleagă treaba asta, pentru că nu-i ajută absolut deloc situația. Oricine ar veni la guvernare, că vine partidul X sau partidul Y, va avea fix aceeași problemă. Fără reforme, fără reducerea cheltuielilor, fără reducerea deficitului, România intră într-un gard, cu siguranță”.
