Reducerea risipei alimentare are efecte directe asupra protejării mediului, eficienței economice și sprijinirii categoriilor vulnerabile, în condițiile în care, în România, peste 3,4 milioane de tone de alimente sunt aruncate anual, potrivit datelor sunt prezentate de Federația Băncilor pentru Alimente din România (FBAR), conform Digi24.
Reprezentanții organizației atrag atenția că fenomenul este mult mai complex decât pare la prima vedere: „Când vorbim despre risipa alimentară, prima imagine care ne vine în minte este, adesea, o farfurie pe jumătate plină aruncată la gunoi sau un produs uitat în spatele frigiderului. Însă realitatea este mult mai profundă. Reducerea risipei nu înseamnă doar salvarea alimentelor, ci are efecte asupra mediului, economiei și echilibrului social”.
Impact asupra mediului
Potrivit sursei citate, combaterea risipei alimentare contribuie direct la protejarea mediului. Aruncarea unui produs alimentar înseamnă, de fapt, irosirea tuturor resurselor utilizate pentru producerea acestuia. „Atunci când aruncăm un aliment, nu irosim doar produsul finit, ci și apa, solul, energia și munca implicate în întregul proces, de la producție la transport. Prevenirea pierderilor alimentare este un pas concret în reducerea poluării și protejarea mediului”, se arată în comunicatul transmis de FBAR.
Paradox social: risipă mare, sărăcie ridicată
În același timp, problema risipei alimentare este strâns legată de inegalitățile sociale. Deși cantități uriașe de hrană sunt aruncate anual, multe comunități se confruntă cu lipsa alimentelor. „Trăim un paradox dureros: în timp ce peste 3,4 milioane de tone de hrană sunt irosite anual, există comunități pentru care accesul la alimente rămâne o provocare zilnică”, potrivit aceleași surse. Conform datelor, peste 27% din populația României se află în risc de sărăcie și excluziune socială.
Impact economic și rolul companiilor
Reducerea risipei alimentare are și beneficii economice importante. Potrivit FBAR, diminuarea pierderilor duce la crearea unor sisteme mai eficiente și la optimizarea lanțului agroalimentar pe termen lung. Companiile pot contribui activ la acest proces, inclusiv prin donații de produse.
Legea 217/2016, modificată prin Legea 49/2024, permite operatorilor economici să doneze alimente către Băncile pentru Alimente, beneficiind de facilități fiscale, precum deductibilitatea cheltuielilor și scutirea de TVA.
Soluții la nivel individual
Specialiștii subliniază că reducerea risipei alimentare începe la nivel individual. Organizarea eficientă a alimentelor și planificarea cumpărăturilor pot avea un impact semnificativ. Printre soluțiile recomandate se numără: organizarea alimentelor după principiul FIFO („primul intrat, primul ieșit”), înțelegerea diferenței dintre „A se consuma până la” și „A se consuma de preferință înainte de”, evitarea cumpărăturilor în exces.
