România, printre ultimele state din UE la investițiile în sănătate. Mortalitatea infantilă a crescut din nou după un deceniu de stagnare.
România continuă să se confrunte cu una dintre cele mai grave probleme din sistemul medical european: mortalitatea infantilă. După aproape un deceniu de stagnare și ușoare scăderi, rata deceselor în rândul copiilor sub un an a crescut din nou, ajungând la 6,6 la mia de copii născuți vii în 2024, aproape dublu față de media Uniunii Europene. În același timp, România rămâne printre statele UE care alocă cele mai mici procente din PIB pentru sănătate, iar diferențele față de țările occidentale se reflectă direct în șansele la viață ale nou-născuților.
România, la coada investițiilor în sănătate din Uniunea Europeană
În anul 2024, România a alocat doar 5,2% din PIB pentru cheltuielile publice din sănătate, unul dintre cele mai mici procente din Uniunea Europeană. Sub România s-au situat doar Ungaria, cu 4,7%, și Malta, cu 5%.
La polul opus, state precum Austria au direcționat către sănătate 9,5% din PIB, Cehia și Croația câte 9%, iar Franța 8,9%.
Diferențele de investiții se reflectă direct în rata mortalității infantile. În Austria, rata deceselor la copiii sub un an a fost de 3,1 la mia de copii născuți vii, de peste două ori mai mică decât în România. În Cehia, rata mortalității infantile a fost de doar 2,3 la mie.
Mortalitatea infantilă a crescut în 2024
După zece ani de stagnare și scăderi lente, România a înregistrat din nou o creștere a mortalității infantile. Dacă în 2023 rata era de 5,6 la mia de copii născuți vii, în 2024 aceasta a ajuns la 6,6 la mie. Pentru comparație, în 2016 nivelul era de 6,8 la mie.
În cifre absolute, 952 de copii au murit înainte de a împlini vârsta de un an în România, în cursul anului trecut.
Viața nou-născuților prematur sau a copiilor cu patologii medicale complexe depinde de gradul de dotare al maternităților, de accesul rapid la servicii medicale și de distanța până la unitățile sanitare specializate. Lipsa investițiilor în infrastructura medicală și accesul dificil la îngrijire afectează în special zonele vulnerabile.
Potrivit organizației Salvați Copiii România, multe dintre cauzele deceselor infantile ar putea fi prevenite prin acces mai rapid la servicii medicale pentru gravide și nou-născuți, precum și prin investiții mai consistente în sistemul de sănătate.
Cele mai multe decese, provocate de afecțiuni respiratorii și malformații congenitale
Datele pentru anul 2024 arată că principalele cauze ale mortalității infantile au fost bolile aparatului respirator, responsabile pentru 220 de decese. Alte 208 decese au fost provocate de anomalii cromozomiale și malformații congenitale, iar 33 de copii au murit din cauza bolilor infecțioase și parazitare.
Rata mortalității infantile din România rămâne astfel aproape dublă față de media Uniunii Europene, care este de 3,5 decese la 1.000 de nașteri vii.
Harta mortalității infantile: Bucureștiul are cele mai mici valori, Mureșul cele mai mari
Cele mai mici rate ale mortalității infantile au fost înregistrate în:
- Municipiul București – 3,3 la mia de copii născuți vii;
- Olt – 3,4;
- Ilfov – 4;
- Tulcea – 4,2;
- Teleorman – 4,6.
La polul opus, cele mai ridicate valori au fost raportate în:
- Mureș – 13 la mie;
- Ialomița – 12,7;
- Suceava – 10,7;
- Satu Mare – 9,9;
- Botoșani – 9,8.
Diferențele dintre județe evidențiază discrepanțele majore privind accesul la servicii medicale și nivelul infrastructurii sanitare din România.
