Economia României a stagnat în primul trimestru din 2026 comparativ cu ultimele trei luni ale anului trecut și a scăzut cu 1,1% față de aceeași perioadă din 2025, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS). Analistul economic Adrian Negrescu spune însă că România nu se află tehnic în recesiune, deși avertizează că economia traversează o perioadă de „stagflație”, marcată de inflație ridicată, consum în scădere și blocaj financiar, conform Digi24.
Potrivit INS, Produsul Intern Brut ajustat sezonier a fost estimat la 497.820,1 milioane lei în prețuri curente în trimestrul I din 2026. În termeni reali, adică după eliminarea efectului inflației, economia a scăzut cu 1,1% față de trimestrul I din 2025. Comparativ cu trimestrul IV din 2025, PIB-ul nu s-a modificat.
Pe seria brută, PIB-ul estimat pentru primul trimestru din 2026 a fost de 403.915,4 milioane lei prețuri curente, în scădere cu 1,2% față de aceeași perioadă a anului trecut. INS a precizat că seria ajustată sezonier a fost recalculată în urma revizuirii estimărilor pentru trimestrul I din 2026, existând diferențe față de varianta publicată în 13 mai 2026.
Construcțiile și investițiile au susținut economia
Datele statistice arată că sectorul construcțiilor a avut cea mai importantă contribuție pozitivă la evoluția PIB. Construcțiile au contribuit cu +0,4% la creșterea economică, având o pondere de 5,3% în formarea PIB și o creștere a volumului de activitate de 7,9%. Creșteri importante au fost înregistrate și în zona activităților de spectacole, culturale și recreative, a reparațiilor de produse de uz casnic și a altor servicii.
Aceste activități au avut o contribuție pozitivă de +0,3% la evoluția PIB, în condițiile unei ponderi de 2,8% în economie și ale unei creșteri a volumului de activitate de 11,6%. INS arată că și investițiile au susținut economia în primul trimestru. Formarea brută de capital fix, indicator care reflectă investițiile realizate în economie, de la infrastructură și construcții până la echipamente și utilaje, a crescut cu 4,7% și a contribuit cu +0,9% la modificarea PIB.
Comerțul, industria și IT-ul au tras economia în jos
Pe de altă parte, cele mai mari contribuții negative la evoluția economiei au venit din comerț, transporturi și industria ospitalității. Comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, transportul și depozitarea, hotelurile și restaurantele au avut o contribuție negativă de -0,8% la modificarea PIB. Aceste activități au o pondere de 22,5% în formarea PIB și au înregistrat o scădere a volumului de activitate de 3,1%.
Și industria, unul dintre cele mai importante sectoare ale economiei românești, a contribuit negativ la evoluția PIB. Sectorul industrial, care are o pondere de 15,8% în economie, a înregistrat o scădere a volumului de activitate de 1,2% și a tras PIB-ul în jos cu -0,2%. Scăderi au fost înregistrate și în sectorul IT&C.
Informațiile și comunicațiile, care reprezintă 8,1% din PIB, au avut o contribuție negativă de -0,3%, în contextul unei scăderi a activității de 4,1%. Contribuții negative au fost raportate și de tranzacțiile imobiliare, care au tras PIB-ul în jos cu -0,1%. Sectorul are o pondere de 7,5% în economie și a înregistrat o scădere a activității de 1,9%. Totodată, activitățile profesionale, științifice și tehnice, împreună cu activitățile de servicii administrative și activitățile suport, au contribuit negativ cu -0,3% la modificarea PIB.
Sectorul are o pondere de 6,1% în economie și a înregistrat o scădere a activității de 3,9%. Scăderi au fost înregistrate și în administrația publică și serviciile sociale. Administrația publică și apărarea, asigurările sociale din sistemul public, educația, sănătatea și asistența socială au avut o contribuție negativă de -0,2% la evoluția PIB, în condițiile unei ponderi de 14,6% în economie și ale unei scăderi a activității de 1,3%. INS a mai precizat că agricultura, intermedierile financiare și asigurările nu au contribuit la creșterea PIB în primul trimestru din 2026. De asemenea, impozitele nete pe produs nu au contribuit la creșterea economică, deși au o pondere de 11,6% în formarea PIB. Volumul acestora a scăzut cu 0,6%.
Consumul populației a scăzut cu 1,8%
Unul dintre cele mai importante semnale negative din datele INS vine din zona consumului populației, principalul motor de creștere al economiei românești în ultimii ani. Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populației a scăzut cu 1,8%, contribuind cu -1,2% la modificarea PIB. Practic, pe fondul inflației ridicate și al dobânzilor mari, românii au redus cheltuielile, iar acest lucru s-a văzut direct în activitatea economică. Și consumul administrației publice a înregistrat scăderi. Cheltuiala pentru consumul final individual al administrației publice a scăzut cu 1,2%, contribuind cu -0,1% la evoluția PIB. În același timp, cheltuiala pentru consumul final colectiv al administrației publice a înregistrat o scădere de 0,4% și nu a contribuit la creșterea economică.
Adrian Negrescu: „România se află într-o zonă de stagflație”
Analistul economic Adrian Negrescu consideră că datele publicate de INS arată că economia României s-a descurcat mai bine decât estimările pesimiste din ultimele luni, chiar dacă situația economică rămâne dificilă.
„Datele anunţate astăzi de INS vin să confirme ceea ce anticipam, că economia s-a descurcat mult mai bine decât estimările catastrofale ale politicienilor. În esenţă, din punct de vedere tehnic, România nu se află în recesiune. Se întâmplă ceea ce estimam încă din martie, că marea majoritate a companiilor de impact din economie şi-a restructurat activitatea şi că, având în vedere sezonalitatea, rezultatul din primul trimestru este nesperat de bun.
În T1, de obicei, avem cea mai mică activitate economică de peste an. Altfel spus, România se află în prezent într-o zonă de stagflaţie păguboasă, din care ne va fi greu să ieşim fără măsuri de stimulare calibrate pe această realitate.
Consumul, producţia industrială, serviciile, toate sunt pe minus, blocajul financiar este înfiorător, dobânzile sunt uriaşe, iar inflaţia este cea mai mare din UE, de aproximativ 11% în luna mai. (…) Indiferent cine se va afla la Palatul Victoria va trebui să insiste pe măsuri menite să reducă inflaţia şi să relanseze consumul. (…) Sper ca noul premier va fi capabil să comunice pe înţelesul oamenilor situaţia în care ne aflăm şi ce va face pentru a depăşi această perioadă de stagflaţie.
Va fi foarte interesant de văzut cum va arăta programul de guvernare, dacă va fi ceva diferit faţă de ce am văzut până acum, dacă va ceda presiunilor politicienilor, dacă va fi însoţit de un timeline concret de decizii economice menit să repună economia pe un trend crescător”, a afirmat acesta într-o postare pe Facebook.
