Incertitudinea economică, instabilitatea geopolitică, atacurile cibernetice și dezinformarea sunt riscurile care au câștigat cel mai mult în importanță pentru companiile europene în ultimele 12 luni, arată un sondaj de specialitate publicat marți.
Potrivit cercetării Crisis Communications Network Europe (CCNE), peste trei sferturi dintre respondenți (76%) consideră incertitudinea economică un risc din ce în ce mai critic pentru mediul de afaceri, potrivit agerpres.ro.
Principalele preocupări ale companiilor
După incertitudinea economică, în topul riscurilor identificate de experți se află instabilitatea geopolitică, menționată de 59% dintre respondenți. Urmează atacurile cibernetice, indicate de 47% dintre participanți, și fenomenele de dezinformare, semnalate de 41% dintre aceștia, potrivit agerpres.ro.
Multe organizații sunt slab pregătite pentru crize
Datele sondajului arată că aproximativ 40% dintre companiile consiliate de experții CCNE sunt slab pregătite pentru situații de criză. Un sfert dintre organizații au doar o pregătire moderată, iar numai 10% sunt considerate foarte bine pregătite.
În plus, jumătate dintre experții consultați consideră că organizațiile nu au făcut progrese semnificative în ultimul an pentru a-și consolida capacitatea de reacție în fața riscurilor, potrivit agerpres.ro.
Presiunea economică devine factor direct de criză
„Inflația cumulată de peste 58% înregistrată din 2020 până în prezent a pus presiune asupra puterii de cumpărare, costurilor de producție și deciziilor de investiții. La nivel geopolitic, prelungirea conflictelor internaționale continuă să afecteze lanțurile de aprovizionare, costurile logistice și predictibilitatea piețelor. În același timp, contextul politic și fiscal local, marcat de impredictibilitate, determină multe companii să adopte o poziție de așteptare, iar amânarea deciziilor strategice poate genera, la rândul ei, vulnerabilități operaționale. Presiunea economică nu mai este doar un element de context, ci devine un factor direct de criză pentru companii. Restructurările, reducerea investițiilor, ajustarea prețurilor, întârzierile în proiecte sau reorganizarea activității pot produce efecte în lanț, cu impact asupra angajaților, furnizorilor, partenerilor și comunităților locale. În acest nou context, organizațiile au nevoie de scenarii de criză care să ia în calcul mai multe riscuri simultane, nu doar incidente punctuale”, notează realizatorii sondajului.
Instrumentele de pregătire, folosite inegal
Potrivit autorilor cercetării, companiile utilizează în mod diferit instrumentele de pregătire pentru situații de criză. Deși trainingurile de criză, analizele de scenarii și planurile standard sunt relativ răspândite, soluțiile practice care testează capacitatea reală de reacție sunt folosite într-o măsură mai redusă.
„Simulările, exercițiile aplicate, testele de stres, trainingurile de reziliență pentru echipe și instrumentele avansate de monitorizare sunt esențiale într-un context în care o criză poate evolua rapid dintr-o problemă operațională într-o situație cu impact asupra mai multor categorii de public”, se precizează în document.
Sondajul evidențiază și importanța actorilor externi în gestionarea momentelor dificile. Autoritățile, angajații, comunitățile locale, mass-media, acționarii, furnizorii și partenerii pot influența decisiv modul în care o companie traversează o situație de criză.
„De aceea, companiile nu mai pot privi pregătirea pentru criză doar ca pe un proces intern, ci ca pe o capacitate de coordonare între management, operațiuni, comunicare și relația cu toate celelalte părți implicate”, sunt de părere specialiștii.
Sondajul anual „Pulse Check 2026” a fost realizat în perioada martie-aprilie 2026 și reunește evaluările a peste 70 de strategi și experți în managementul riscului și gestionarea crizelor din 19 țări europene, inclusiv România.
